Într-o conferință de presă, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi a dezvăluit cum autoritățile Republicii Moldova au cumpărat gaz la preț dublu pentru care au virat plățile în 2022, dar au primit metanul abia în luna mai 2023, scrie bani.md.

„La 19 mai, compania SRL Natural Gaz D.C a cumpărat gaz din România, la un preț de 8,74 lei pentru metrul cub cu tot cu livrare până la frontieră. În aceiași zi, Energocom cumpără o cantitate de probă din Grecia – 2 500 de metri cubi de gaz la un preț de 10 lei metrul cub. Într-o achiziție repetată pe 19 mai, Energocom primește gaz din Slovacia la un preț deja de 20 de lei metrul cub în sumă de 932,2 milioane de lei, însă pentru gaz s-a plătit în octombrie 2022”, spune Usatîi.

Gazul a fost cumpărat de la ERU EUROPE GMBH, compania care a virat cele mai mari volume de metan Republicii Moldova. Potrivit lui Usatîi, anul trecut profitul companiei se cifra la 15% or, în prezent încasările ajung la peste 100%, în condițiile în care cumpără gaz ieftin din piață și-l livrează la prețul vechi de 20 de lei.

BANI.MD a scris anterior că directorul William Copuls al ERU EUROPE GMBH a lucrat ca și consultant în cadrul Ministerului Infrastructurii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#gaz #Moldova #Usatii

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.