BANI.MD: Cum se fac jocurile pe piața gazelor

În timp ce majoritatea consumatorilor achită un tarif de 29,27 de lei pentru metrul cub de gaz, mai mulți agenți economi, circa 70 la număr, cumpără gaze la unpreț de doar 11-14 lei pentru metrul cub.

Directorul Energocom, Victor Bînzari, a declarat pentru BANI.MD că respectivele companii care livrează gaz mai ieftin lucrează pentru ziua de astăzi: ”Din moment ce prețurile la Energocom vor fi egale cu cele de pe piață, acestea nu se vor mai regăsi”.

Cinci companii care livrează gaz mai ieftin au parteneri de la Bursa Română de Mărfuri de la care cumpără metan după care îl transportă în Republica Moldova și îl vând celor cu care au perfectate contracte. Este vorba de companiile, numele cărora a fost făcut public de liderul ”Partidului Nostru”, Renato Usatîi: npc, sd–energy, transautogaz, n-gaz și rotalingaz.

„Atunci când la bursă prețurile erau foarte mari, în Republica Moldova a fost stabilit un preț plafonat 29,27 de lei. Asta deși erau perioade când prețurile la bursă erau de 340 dolari pentru mia de metri, în timp ce Moldovagaz cumpăra și cu 1800 de dolari pentru mia de metri cubi. Respectiv prețul de procurare, plus furnizarea și distribuția aducea costul real pentru consumatori la circa 40 de lei, dar ANRE a stabilit un preț unificat de 29,27 de lei metrul cub și toate aceste devieri acum trebuie să fie recuperate de furnizorul de gaze”, a explicat Bînzari.

Directorul Energocom susține că, pe de o parte statul a plafonat prețul și a oferit subvenții către consumatori finali și au beneficiat toți de ele. „Acum prețul la bursă s-a redus or, devierile trebuie recuperate. Acum sunt clienți pe piața care vând la prețul de bursă și o parte dintre consumatori pleacă la ei, iar dacă la bursă vor vrea să revină la Modovagaz. Aceste companii vor să câștige permanent din piață și nu vor să-și asume responsabilitatea de jucători cinstiți. Acești jucători doar profită. Un exemplu este și cu companiile energetice care atunci când a crescut prețul la bursă au dispărut din piață pentru că au jucat pe piața nereglementată”, a spus Bînzari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Sunt oportuniști care lucrează doar acum. Dacă în scurt timp prețurile Energom vor fi similare cu cele de pe piață cu siguranță aceste companii nu-și vor regăsi locul”, a mai adăugat Bînzari.

Ba mai mult, ultima decizie luată de CSE, de la sfârșitul lunii mai, obligă întreprinderile care renunță la piața reglementată și cumpără gaze naturale de pe piața liberă să plătească devierile financiare neachitate. „Când un consumator iese pe piața liberă și vrea să beneficieze de prețuri mai mici la gaz, povara devierilor trebuie să o ia cu el, dar nu să o lase celorlalți consumatori”, a argumentat ministrul energiei, Victor Parlicov noile reguli.

Cel mai interesant este că piața energetică este liberalizată. Republica Moldova și-a asumat acest lucru față de UE.

Piața gazelor din Republica Moldova este liberalizată și, respectiv oricine își poate lua licență care costă 3200 de leii și poate livra metan consumatorilor.

Legislația prevede asigurarea unui acces transparent la rețelele de transport al gazelor naturale, inclusiv în legătură cu tranzacțiile transfrontaliere și instituirea unor proceduri unice de cooperare dintre operatorii de sistem din Republica Moldova și operatorii de sistem din țările vecine, la capitolul interoperabilitatea și schimbului de date.

#scheme gaz #fraude gaz #preț gaz

Municipiul Bălți găzduiește summitul „SMART Technologies for Innovation”, unde participă peste 300 de invitați din Republica Moldova, România, Ucraina și Polonia. Experții împărtășesc experiența lor în domeniul digitalizării și inovării pentru autoritățile locale și alte structuri de stat, transmite nordnews.md.

„Dorim să scoatem în evidență municipiul Bălți ca punct de atracție, ca oraș care este deschis spre inovare, spre dezvoltare și este deschis spre investiții”, a declarat Ion Bodrug, președintele ACETI și organizator al evenimentului.

Bălțiul a făcut deja câțiva pași în direcția digitalizării. Un exemplu este platforma „e-Cetățean”, prin care locuitorii pot depune petiții și urmări soluționarea problemelor în regim online. În curând, va fi implementat și un sistem electronic al biletelor în transportul public.

„Sunt sigur că anume tehnologia este instrumentul care ne apropie de aceste obiective comune, mai ales în această perioadă, care este una nouă, plină de provocări și încercări. Am în vedere perioada de preaderare”, a spus Alexandr Petkov, primarul municipiului Bălți.

Evenimentul reunește primari, antreprenori și experți în energie și digitalizare. Pentru unii, acesta a fost un prilej excelent de a se întâlni cu partenerii lor și de a lega noi colaborări.

„Astăzi gestionăm peste 34 de proiecte cu fonduri europene și digitalizarea este foarte importantă. Dorim să împărtășim experiența noastră, suntem deschiși la parteneriate cu autoritățile publice din Republica Moldova”, a declarat Constantin Toma, primarul orașului Dărmănești, județul Bacău.

„Este foarte interesant de văzut ce tehnologii noi există. Avem foarte mulți prieteni pe care i-am întâlnit aici — parteneri din Ucraina și România, companii cu care am realizat proiecte tehnice, de exemplu îmbunătățirea sistemului de iluminat stradal, în valoare de 1,5 milioane de euro”, a spus Victor Bogatico, primarul orașului Râșcani.

Oaspeții veniți de peste hotare și-au exprimat interesul de a aprofunda colaborarea cu municipiul Bălți în domeniul tehnologiilor inovatoare.

„Orașul Bălți este partenerul nostru, cu care am semnat un acord. Colaborăm eficient în toate domeniile — de la activități educative până la elaborarea de proiecte de finanțare în diverse sectoare, inclusiv economie, afaceri, cooperare în domeniul social și umanitar”, a menționat Serhii Tatusiak, președintele Euroregiunii „Dniester”.

Summitul include paneluri despre inteligență artificială, startup-uri digitale și energie verde. La final, participanții vor semna „Declarația de la Bălți”, prin care își asumă angajamentul pentru dezvoltare urbană durabilă și digitală.