Guvernul României le-a făcut vineri, 9 iunie curent, o nouă ofertă profesorilor, în încercarea de a opri greva declanșată în 22 mai, a declarat pentru HotNews.ro preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ Spiru Haret, Marius Nistor. Discuțiile de la guvern dintre liderii celor trei federații din educație și reprezentanții Guvernului au durat aproximativ două ore și jumătate, în timp ce aproximativ 10.000 de profesori au protestat în fața Palatului Victoria, plecând apoi în marș până la Palatul Cotroceni.

Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ Spiru Haret, Marius Nistor, a declarat pentru HotNews.ro că ultima ofertă a guvernului a fost ca prima tranșă din creșterea salarială pe noua grilă, care ar urma să fie acordată din 1 ianuarie 2024, să fie de 45%, față de 40% cât li se oferise până acum.

De asemenea, Guvernul a propus acordarea unei sume anuale de 1.500 de lei, în luna octombrie, banii fiind din fonduri europene. Suma anuală ar urma să fie acordată până în 2027.

„Nu avem un răspuns pentru guvern, deocamdată. Răspunsul îl vor da colegii noștri, cei care au declanșat și greva”, a declarat Nistor, spunând că „în niciun caz astăzi” nu va fi luată o decizie.

Aproximativ 10.000 de angajați din învățământ, aflați în cea de a douăsprezecea zi de grevă, au protestat din nou, vineri, în fața Guvernului, de unde au plecat în marș spre Palatul Cotroceni.

Mitingul are loc la o zi după ce Executivul a adoptat o „declarație” prin care se angajează că în viitoarea lege a salarizării se va porni de la principiul ca salariul de bază al profesorului debutant să fie stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie.

Sindicatele cer însă ca această „garanție” să fie prevăzută într-un act normativ, și nu într-un document fără valoare juridică, spunând că numai astfel greva va fi oprită.

„Declarația” prevede că viitoarea lege a salarizării va porni de la principiul ca salariul de bază al profesorului debutant/asistentului universitar să fie stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat cunoscut şi care reprezintă 23% din maximul grilei de salarizare din sistemul public.

Inițial, Guvernul anunțase că va adopta un memorandum în acest sens.

Cele două măsuri enunțate în documentul de șase pagini și jumătate sunt:

1. Prioritizarea dialogului între Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și reprezentanții federațiilor sindicale din învățământ cu privire la grila de salarizare din familia ocupațională subsecventă, ce va fi cuprinsă în viitoare Lege a salarizării. Noua lege va avea la bază principiul potrivit căruia salariul de bază al profesorului debutant/asistentului universitar va fi stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat cunoscut și care reprezintă 23 % din maximul grilei de salarizare din sistemul public. Creșterea salarială pe noua grilă se va face etapizat, prima tranșă de la 1.01.2024, fiind de 40% din creșterea salarială prevăzută de noua lege a salarizării.

2. Stabilirea unei prevederi în contractul colectiv de muncă la nivel de sector “învățământ preuniversitar”, prin care pe perioada concediului de odihnă, precum și pentru zilele de concediu plătit, personalul din învățământ va avea dreptul la o indemnizație de concediu calculată în raport cu numărul zilelor de concediu înmulțite cu media zilnică a salariului de bază și a sporurilor/indemnizațiilor de care beneficiază, potrivit legii, corespunzător fiecărei luni calendaristice în care se efectuează concediu de odihnă.

#greva #Guvern #profesori #Romania

Violența și bullyingul au fost cele mai frecvente probleme sesizate în instituțiile de învățământ din Moldova în perioada 2024-2026. Consiliul de etică al Ministerului Educației și Cercetării a examinat 40 de cazuri, în care au fost constatate 52 de abateri de la normele de etică și integritate.

Potrivit raportului Consiliului, 16 sesizări au vizat violența și bullyingul. Alte 14 cazuri au fost legate de colectarea de bani și corupție, iar 12 au vizat probleme de management și conflicte. Au mai fost înregistrate patru cazuri de ultragiere a cadrelor didactice.

Cele mai multe sesizări au venit din municipiul Chișinău. Aici au fost înregistrate 15 cazuri, adică 37,5% din total. Câte trei cazuri au fost raportate în raionul Fălești și în UTA Găgăuzia.

În raioanele Strășeni, Orhei, Drochia, Briceni și Ungheni au fost câte două cazuri. Câte un caz a fost înregistrat în Telenești, Nisporeni, Călărași, Anenii Noi, Căușeni, Ialoveni, Taraclia, Dubăsari și Tiraspol.

Potrivit datelor, cele mai multe cazuri au fost raportate în licee – 14, urmate de gimnazii, cu 13 cazuri., iar în grădinițe au fost înregistrate 10 cazuri.

Din cele 40 de cazuri, 30 au fost deja examinate. Două sunt încă în proces de examinare, cinci au fost suspendate, iar trei au fost clasate.

În urma celor 30 de cazuri examinate, Consiliul a luat 56 de măsuri și decizii. Trei persoane au rămas fără grad managerial sau didactic, iar în alte cinci cazuri s-a decis încetarea contractului de muncă sau demisia.

Au mai fost aplicate șapte sancțiuni disciplinare, sub formă de mustrare aspră, mustrare sau avertisment. În 34 de situații au fost emise notificări de atenționare, iar șapte cazuri au fost transmise Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică pentru examinare, monitorizare sau acordarea de suport.

Consiliul de etică al Ministerului Educației și Cercetării a fost creat în iulie 2024 și examinează sesizările privind posibile încălcări ale normelor de etică și integritate în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic.