Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Ultima ofertă a Guvernului României în încercarea de a opri greva profesorilor

09 Iun. 2023, 17:30
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Elena Putregai
09 Iun. 2023, 17:30 // Actualitate //  Elena Putregai

Guvernul României le-a făcut vineri, 9 iunie curent, o nouă ofertă profesorilor, în încercarea de a opri greva declanșată în 22 mai, a declarat pentru HotNews.ro preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ Spiru Haret, Marius Nistor. Discuțiile de la guvern dintre liderii celor trei federații din educație și reprezentanții Guvernului au durat aproximativ două ore și jumătate, în timp ce aproximativ 10.000 de profesori au protestat în fața Palatului Victoria, plecând apoi în marș până la Palatul Cotroceni.

Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ Spiru Haret, Marius Nistor, a declarat pentru HotNews.ro că ultima ofertă a guvernului a fost ca prima tranșă din creșterea salarială pe noua grilă, care ar urma să fie acordată din 1 ianuarie 2024, să fie de 45%, față de 40% cât li se oferise până acum.

De asemenea, Guvernul a propus acordarea unei sume anuale de 1.500 de lei, în luna octombrie, banii fiind din fonduri europene. Suma anuală ar urma să fie acordată până în 2027.

„Nu avem un răspuns pentru guvern, deocamdată. Răspunsul îl vor da colegii noștri, cei care au declanșat și greva”, a declarat Nistor, spunând că „în niciun caz astăzi” nu va fi luată o decizie.

Aproximativ 10.000 de angajați din învățământ, aflați în cea de a douăsprezecea zi de grevă, au protestat din nou, vineri, în fața Guvernului, de unde au plecat în marș spre Palatul Cotroceni.

Mitingul are loc la o zi după ce Executivul a adoptat o „declarație” prin care se angajează că în viitoarea lege a salarizării se va porni de la principiul ca salariul de bază al profesorului debutant să fie stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie.

Sindicatele cer însă ca această „garanție” să fie prevăzută într-un act normativ, și nu într-un document fără valoare juridică, spunând că numai astfel greva va fi oprită.

„Declarația” prevede că viitoarea lege a salarizării va porni de la principiul ca salariul de bază al profesorului debutant/asistentului universitar să fie stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat cunoscut şi care reprezintă 23% din maximul grilei de salarizare din sistemul public.

Inițial, Guvernul anunțase că va adopta un memorandum în acest sens.

Cele două măsuri enunțate în documentul de șase pagini și jumătate sunt:

1. Prioritizarea dialogului între Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și reprezentanții federațiilor sindicale din învățământ cu privire la grila de salarizare din familia ocupațională subsecventă, ce va fi cuprinsă în viitoare Lege a salarizării. Noua lege va avea la bază principiul potrivit căruia salariul de bază al profesorului debutant/asistentului universitar va fi stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat cunoscut și care reprezintă 23 % din maximul grilei de salarizare din sistemul public. Creșterea salarială pe noua grilă se va face etapizat, prima tranșă de la 1.01.2024, fiind de 40% din creșterea salarială prevăzută de noua lege a salarizării.

2. Stabilirea unei prevederi în contractul colectiv de muncă la nivel de sector “învățământ preuniversitar”, prin care pe perioada concediului de odihnă, precum și pentru zilele de concediu plătit, personalul din învățământ va avea dreptul la o indemnizație de concediu calculată în raport cu numărul zilelor de concediu înmulțite cu media zilnică a salariului de bază și a sporurilor/indemnizațiilor de care beneficiază, potrivit legii, corespunzător fiecărei luni calendaristice în care se efectuează concediu de odihnă.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 18:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 18:40 // Slider //  Valentina Buza

NASA revizuiește procedurile prin care selectează și dezvoltă misiunile științifice, cu scopul de a reduce costurile și de a trimite mai rapid și mai frecvent misiuni în spațiu, relatează Space.com.

Noua abordare, denumită Competition Model 2.0 (CM 2.0), a fost prezentată pe 21 octombrie de Nicky Fox, administrator asociat al Directoratului pentru Misiuni Științifice (SMD) al NASA, într-o scrisoare deschisă adresată comunității științifice a agenției. Schimbările sunt coordonate sub conducerea administratorului NASA, Jared Isaacman, și ar putea modifica modul în care cercetătorii, universitățile, centrele agenției și companiile private concurează pentru dezvoltarea viitoarelor misiuni.

„V-am auzit. V-am ascultat. Știm că povara de a aduce idei mărețe a fost prea grea pentru prea mult timp”, a scris Fox.

Reforma urmărește să acorde prioritate valorii și originalității științifice în etapele inițiale de evaluare, în loc să solicite de la început planuri inginerești și financiare detaliate. NASA speră astfel să reducă timpul necesar selecției și să încurajeze inovația.

Fox și alți oficiali de rang înalt ai agenției prezintă modificările în cadrul unei întâlniri publice virtuale programate luni, 26 octombrie, de la ora 18:00 GMT.

În prezent, NASA selectează numeroase misiuni științifice prin intermediul unor anunțuri competitive, prin care cercetătorii și instituțiile de profil sunt invitați să depună propuneri. Procedura presupune două etape, iar echipele trebuie să prezinte încă de la început informații tehnice și financiare detaliate, înainte ca agenția să aleagă proiectele care vor ajunge în faza următoare de evaluare.

Procesul poate dura aproape trei ani și presupune investiții importante de timp și resurse din partea echipelor participante, inclusiv a celor ale căror proiecte nu sunt selectate în final.

Prin modelul CM 2.0, NASA vrea să simplifice evaluările inițiale și să pună accentul pe obiectivele științifice ale misiunilor. Echipele vor trebui să prezinte și un plan preliminar pentru atingerea acestor obiective, în timp ce o parte importantă a detaliilor inginerești și financiare va putea fi elaborată ulterior.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Modificările diferă în funcție de categoria misiunii, în condițiile în care NASA are programe cu dimensiuni, costuri și obiective foarte diferite, de la proiecte relativ mici din cadrul programului Explorer până la misiuni emblematice costisitoare, precum Telescopul Spațial James Webb.

Programele care includ misiunile planetare Discovery, misiunile New Frontiers și Astro-Probes, dedicate proiectelor astronomice de dimensiuni medii, vor păstra un proces simplificat de selecție în două etape.

Principala schimbare va fi reducerea volumului de documentație solicitat în prima fază. Potrivit lui Fox, materialele inițiale vor fi reduse cu aproape jumătate, iar durata acestei etape ar urma să scadă de la 35 de luni la aproximativ 19 luni.

În cazul misiunilor emblematice, procedurile actuale vor fi menținute. Acestea au fost revizuite recent pe baza concluziilor unui studiu privind cele mai bune practici în dezvoltarea proiectelor de acest tip, care a analizat experiența acumulată în cadrul Telescopului Spațial James Webb.

Misiunile Medium-class Explorer (MIDEX) și Earth Explorer vor fi deschise unei categorii mai largi de participanți, inclusiv universități și organizații comerciale. Și în cazul acestora vor fi introduse modificări similare în procesul de selecție în două etape.

NASA intenționează să evalueze dezvoltatorii în funcție de experiența lor în proiecte cu dimensiuni, costuri și niveluri de complexitate comparabile. De asemenea, echipele coordonate de cercetători principali vor putea solicita sprijin din partea Centrului de Zbor Spațial Goddard sau a Jet Propulsion Laboratory (JPL) încă din prima etapă a selecției.

Cele mai importante schimbări vizează programele științifice de dimensiuni reduse și cu costuri mai mici. Acestea vor trece la un proces de selecție într-o singură etapă, eliminând necesitatea unei a doua runde de propuneri.

NASA estimează că schimbările vor reduce durata procesului de selecție finală pentru aceste proiecte de la aproximativ 32 de luni la 19 luni.

Reforma nu vizează doar reducerea timpului necesar selectării proiectelor, ci și implicarea mai directă a centrelor NASA în dezvoltarea misiunilor științifice.

Agenția mizează pe expertiza Centrului Goddard și a Jet Propulsion Laboratory pentru a îmbunătăți procesul de proiectare și implementare a misiunilor. O implicare mai directă a acestor centre ar putea contribui la reducerea concurenței dintre structurile agenției, menținând în același timp expertiza tehnică în cadrul NASA.

În paralel, noile reguli vor introduce o supraveghere mai strictă a bugetelor și a calendarului de dezvoltare pentru toate categoriile de misiuni.