Angajații grădinițelor nu trebuie să-și extindă timpul de muncă, pentru a recupera zilele de 1 și 2 iunie, când nu au activat, în contextul Summitului Comunității Politice Europene (CPE). Andrei Pavaloi, șeful Direcției generale educație, tineret și sport, a explicat pentru Suntparinte.md că personalul instituțiilor de educație timpurie nu cade sub incidența deciziei luate de Guvern.

Pe data de 17 mai, Cabinetul de miniștri a decis că, începând cu 5 iunie, angajații să recupereze orele de lucru echivalente cu două zile libere, prin extinderea timpului zilnic de muncă cu o oră după programul de muncă actual. Totuși, prevederea nu se referă la grădinițe, întrucât Codul muncii la care este făcută referire, menționează 8 ore ca durată zilnică normală a timpului de muncă.

Instituțiile de educație timpurie au un alt program de muncă: fie program normal (10,5 ore), fie program prelungit (12 ore).

„Hotărârea de Guvern se referă la salariați, nu la elevi sau copii preșcolari. Am solicitat deja colegilor de la Direcție să facă un demers către Ministerul Educației și Cercetării, ca să ne explice subiectul respectiv. Norma de muncă pe zi a angajaților din grădinițe este de 7 ore, fiindcă în fiecare grupă sunt câte doi educatori (câte 7 ore fiecare, dintre care 2 ore – lucru în comun). În situația când e un singur educator per grupă, programul de muncă al acestei persoane se majorează”, a explicat Andrei Pavaloi pentru sursa citată.

Prin urmare, Ordinul emis de DGETS prevede faptul că timpul de muncă va fi recuperat doar de către salariații din cadrul Direcției, ai Centrelor subordonate DGETS și de cei ai instituțiilor de învățământ general din subordine. Direcția educație precizează că salariații care, în zilele de 1 și 2 iunie, încă nu se aflau în raporturi de muncă/serviciu cu unitatea în cauză sau ale căror contracte individuale de muncă/raporturi de serviciu erau suspendate la data respectivă, precum şi salariaţii care, în zilele respective, s-au aflat în concediu medical, în concediu de maternitate, în concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, în concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani, în concediu de odihnă anual, în concediu neplătit şi în concediu de studii nu au obligaţia de a recupera timpul de odihnă.

Salariații care, începând cu data de 5 iunie, se vor afla în unul dintre concediile menționate mai sus au obligația de a recupera timpul de odihnă necesar după finalizarea acestuia, până la recuperarea deplină a timpului de odihnă.

#gradinite #Guvern #zile libere

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.