Nefiind o știință exactă, istoria permite ceva mai multe speculații decât alte ramuri ale cercetării. Asta clar. Așa e și cazul de față, unde o cercetătoare de la Universitatea din Manchester își dă cu presupusul și redeschide cazul morții faraonului adolescent, Tutankhamon, după ce cazul părea să fi fost rezolvat cu ani în urmă. Mai exact, aceasta pretinde că faraonul ar fi suferit un accident cu un car de luptă pe fondul consumului de alcool.

Oficial, rezultatele celor mai detaliate analize efectuate pe mumia în cauză, asta în anul 2010, spuneau că faraonul a decedat în urma unei răni deschise care s-a infectat, totul pe fondul unui sistem imunitar slăbit din cauza malariei. Ar mai fi avut și un picior strâmb, posibil o anomalie genetică, una care i-ar fi îngreunat serios mersul, darămite să mai și conducă vreun car de luptă.

Cercetătoarea în cauză, Sofia Aziz pe numele ei, contestă rezultatele studiului amintit. Ea subliniază că acel picior diform ar putea la fel de bine să fie un rezultat al mumificării, nicidecum o malformație. Apoi, ea pleacă de la descoperirea a zeci de vase cu vin alb din mormântul lui Tutankhamon, precum și a șase care de luptă. Faptul că Tutankhamon apare în numeroase reprezentări în timp ce conduce carul de luptă ar fi un argument în plus.

Din punctul ei de vedere, faraonul nu doar că nu suferea de vreo malformație, ba era chiar pasionat de viteză. Și de alcool, după cum rezultă din multitudinea recipientelor care conțineau vin alb descoperite în camera mortuară a faraonului. Nu cea mai fericită combinație din lume, indiferent de perioada istorică.

În concluzie, faraonul nu ar fi fost departe de adolescenții rebeli de azi care combină alcoolul și viteza, adesea cu consecințe tragice. Rana deschisă care a fost descrisă în studiul precedent ar fi chiar dovada unui accident cu un car de luptă, totul pe fondul consumului de alcool, afirmă specialista din Marea Britanie.

Acum, oricât de interesantă ar fi ipoteza Sofiei Aziz, trebuie să fim puțin circumspecți și să vedem că este și multă speculație în ceea ce spunea ea. Știința, oricare ar fi ea, se bazează totuși pe dovezi certe, nu pe presupuneri fără acoperire. De fapt, chiar și cercetătoarea în cauză recunoaște că adevăratele cauze ale morții lui Tutankhamon nu vor fi cunoscute, probabil, niciodată.

10 lucruri mai puțin cunoscute despre faraonul Amenhotep al III-lea

#alcool #moarte #Tutankhamon #versiune #viteza

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.