Liderul grupării ruse de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat că „nu este sigur” dacă luptătorii săi vor continua să lupte în Ucraina, în timp ce continuă disputele sale cu Ministerul rus al Apărării, ultima fiind refuzul de a semna un contract cerut de acest minister, relatează agențiile Reuters și Agerpres.

Această grupare a fost în prima linie a asaltului asupra oraşului ucrainean Bahmut, pe care a reuşit să-l cucerească, dar cu preţul unor pierderi grele. Odată ce a ocupat oraşul, Wagner s-a retras de acolo pentru a-şi odihni trupele şi a predat poziţiile cucerite către trupele regulate ale armatei ruse, care în prezent se confruntă în acelaşi oraş cu o contraofensivă ucraineană ce ţinteşte în special flancurile şi în care armata ucraineană a înaintat mai mult de un kilometru, potrivit Kievului.

Tot timpul cât s-a desfăşurat asaltul asupra Bahmutului, Prigojin l-a acuzat pe ministrul rus al apărării Serghei Şoigu că a impus restricţii pentru livrările de muniţii destinate unităţii Wagner, care din acest motiv a pierdut inutil mulţi combatanţi. El le-a reproşat de asemenea ofiţerilor de rang înalt din Ministerul Apărării lipsa de leadership şi adoptarea unor tactici greşite care au avut ca rezultat o serie de eşecuri ale armatei ruse în campania militară lansată împotriva Ucrainei în februarie 2022.

„În ce priveşte viitoare acţiuni ale companiei militare private Wagner în Ucraina, nu sunt sigur că ea va mai activa din nou în Ucraina”, a indicat Prigojin, răspunzând unei întrebări adresate de o instituție de presă din Danemarca.

Luptătorii Wagner au mai participat la operaţiuni militare în ţări din Africa şi Orientul Mijlociu, unde încă mai au contracte.

Putin susține ordinul lui Şoigu

Ministrul Şoigu a emis un ordin care le impune unităţilor de voluntari ruşi să semneze un contract cu Ministerul Apărării înainte de 1 iulie, ordin pe care el l-a justificat prin necesitatea unei mai bune integrări a unităţilor militare ruse care să favorizeze „abordări unificate” în executarea misiunilor de luptă.

Prigojin a reacţionat imediat afirmând că Wagner nu va semna niciun astfel de contract, pe care între timp, potrivit postului TV al armatei ruse, Zvezda, l-au semnat trei brigăzi şi patru unităţi de voluntari, precum şi gruparea cecenă Ahmat condusă de Ramzan Kadîrov.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat marţi că susţine aplicarea ordinului emis de ministrul Şoigu.

#luptă #Prigojin #Putin

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.