Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

Ar trebui ca Rusia să reîncerce cucerirea Kievului? Putin: Doar eu știu răspunsul la această întrebare

14 Iun. 2023, 06:57
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
14 Iun. 2023, 06:57 // În Lume //  Redacția Realitatea

Preşedintele Vladimir Putin a declarat că orice nouă mobilizare va depinde de ceea ce vrea să obţină Rusia în războiul din Ucraina, adăugând că se confruntă cu o întrebare la care numai el poate răspunde ar trebui ca Rusia să încerce din nou să cucerească Kievul?

La mai bine de 15 luni de când Putin a trimis trupe în Ucraina, în februarie 2022, forţele ruse şi ucrainene încă se luptă folosind artileria, tancurile şi dronele de-a lungul unei linii de front de peste 1.000 de kilometri, deşi la mare distanţă de capitala Kiev.

În septembrie anul trecut, Putin a anunţat ceea ce el a spus că este o „mobilizare parţială” a 300.000 de rezervişti, declanşând un exod a cel puţin tot atâţia bărbaţi ruşi care au încercat să se ferească de recrutare plecând în republicile din fosta Uniune Sovietică.

Întrebat despre o altă mobilizare în cadrul unei întâlniri cu 18 corespondenţi de război şi bloggeri militari ruşi, care a avut loc marţi la Kremlin, Putin a spus:

„Nu există o astfel de nevoie astăzi”.

Totuşi, liderul suprem al Rusiei nu a fost atât de categoric, spunând că depinde de ceea ce vrea să obţină Moscova şi subliniind că unele personalităţi publice consideră că Rusia are nevoie de mobilizarea a 1 milion sau 2 milioane de oameni în plus.

„Depinde de ceea ce ne dorim”, a punctat Putin.

El a spus că Ministerul Apărării nu vede necesitatea unui alt val de convocări la război, dar a adus în discuţie o întrebare retorică la care a recunoscut că numai el poate răspunde – dacă este cazul pentru o nouă încercare de asalt asupra Kievului.

„Ar trebui să ne întoarcem acolo sau nu? De ce pun o astfel de întrebare retorică? Este clar că pur şi simplu nu există un răspuns la această întrebare nu pot răspunde decât eu însumi”, a declarat liderul rus în faţa jurnaliştilor şi bloggerilor pro-război.

Forţele ruseşti au atacat Kievul la doar câteva ore după ce Putin a ordonat intrarea trupelor în Ucraina, la 24 februarie 2024, încercând să preia controlul asupra unui aerodrom aflat chiar în afara capitalei ucrainene, însă au fost respinse, cu pierderi grele, de forţele ucrainene. Au urmat alte atacuri, dar trupele ruseşti din nou au fost respinse şi, în cele din urmă, ruşii s-au retras în estul şi sudul Ucrainei, în teritorii decretate de Putin ca făcând acum parte din Rusia.

Rusia, a spus Putin a ajuns să aibă „aproape întreaga Novorossie” (Noua Rusie) – o parte semnificativă a regiunii Doneţk cu acces la Marea Azov şi la portul Mariupol –  şi aproape întreaga regiune Luhansk, la nord de Doneţk.

Planurile viitoare ale Rusiei în Ucraina, a spus Putin, vor fi decise după ce se va încheia contraofensiva ucraineană, care, potrivit acestuia, a început la 4 iunie. Contraofensiva pe scară largă a Ucrainei nu a avut succes în nicio zonă, a declarat Putin, adăugând că pierderile umane ucrainene au fost de 10 ori mai mari decât cele ale Rusiei.

Ucraina a pierdut peste 160 dintre tancurile sale şi 25-30% dintre vehiculele furnizate din străinătate, a spus el, în timp ce Rusia a pierdut numai 54 de tancuri. Ucraina a declarat, în schimb, că a înregistrat câştiguri în contraofensivă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reuters precizează că nu poate verifica în mod independent declaraţiile ambelor părţi cu privire la ce se întâmplă pe câmpul de luptă.

Putin a mai spus că Rusia trebuie să lupte împotriva agenţilor inamici şi să îşi îmbunătăţească apărarea împotriva atacurilor de pe propriul teritoriu, dar a precizat că nu este nevoie să urmeze exemplul Ucrainei şi să declare legea marţială.

„Nu există niciun motiv pentru a introduce un fel de regim special sau legea marţială în ţară”, a declarat Putin.

Liderul rus a reluat acuzaţia că Ucraina a lovit în mod deliberat barajul hidroelectric Kahovka, la 6 iunie, precizând că a făcut-o cu rachete HIMARS furnizate de SUA, un pas care, potrivit lui, a împiedicat totodată şi eforturile de contraofensivă ale Kievului.

Ucraina susţine că Rusia a aruncat în aer barajul, pe care forţele ruseşti l-au capturat la începutul războiului. Ofensiva militară din Ucraina a evidenţiat lipsa muniţiilor de înaltă precizie şi a dronelor din arsenalul Rusiei, a mai declarat marţi Vladimir Putin.

„A devenit clar că lipsesc mai multe lucruri: muniţie de înaltă precizie, echipamente de comunicaţii, drone. Le avem, dar, din păcate, nu în cantitate suficientă”, a declarat Vladimir Putin la reuniunea cu jurnaliştii ruşi.

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 22:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Nov. 2026, 22:30 // Slider //  Ana Panaguța

Ucraina a instalat la Kiev primul său sistem experimental de apărare antiaeriană cu laser, însă acesta nu a fost folosit până acum împotriva dronelor rusești, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Compania producătoare susține că arma poate distruge o dronă Shahed în câteva secunde, dar eficiența sa în luptă rămâne deocamdată nedemonstrată, transmite Digi24.

Primul sistem laser de apărare antiaeriană al Ucrainei a fost desfășurat pentru a contribui la protejarea Kievului împotriva dronelor rusești, potrivit unei companii private din domeniul apărării antiaeriene. Arma nu a fost însă folosită până acum împotriva vreunei ținte, astfel că eficiența sa nu a fost încă demonstrată, scrie Kyiv Independent.

La începutul lunii noiembrie, compania Carmine Sky a desfășurat noul său sistem laser, denumit „Blysk”, ca parte a apărării antiaeriene a Kievului. Potrivit companiei, sistemul poate perfora prin ardere carcasa unei drone de tip Shahed în doar câteva secunde.

Arma laser ar putea oferi Ucrainei o modalitate mai ieftină de a contracara atacurile cu drone ale Rusiei, deoarece necesită doar energie electrică, spre deosebire de dronele interceptoare sau rachetele mult mai costisitoare. Totuși, urmărirea precisă a unei ținte cu ajutorul laserului poate fi dificilă în cazul dronelor care execută manevre rapide.

Desfășurarea sistemului Blysk are loc într-un moment în care armele laser sunt dezvoltate tot mai intens ca alternativă mai ieftină la rachetele antiaeriene convenționale. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este sistemul israelian Iron Beam, printre primele sisteme de apărare antiaeriană cu laser de mare putere intrate în serviciul militar.

Dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael, Iron Beam a fost livrat armatei israeliene în decembrie 2025, după ani de dezvoltare și testare. Sistemul, cu o putere de 100 de kilowați, este conceput pentru a intercepta drone, rachete și proiectile de mortier la distanțe de până la 10 kilometri. Prin comparație, sistemul ucrainean Blysk ar avea o putere de patru kilowați și o rază de acțiune eficientă de până la un kilometru.

Desfășurarea armei laser face parte din programul experimental al Ucrainei privind apărarea antiaeriană privată. Lansat de Ministerul Apărării, programul permite companiilor să formeze unități de apărare antiaeriană aflate sub controlul operațional al Forțelor Aeriene.

În prezent, aproximativ 100 de companii din întreaga țară s-au alăturat inițiativei, iar jumătate dintre acestea au constituit unități de luptă active. Aceste unități private utilizează sisteme variate, de la drone interceptoare până la turele automate dotate cu tunuri.

Până la 14 octombrie, unitățile private de apărare antiaeriană doborâseră peste 60 de ținte aeriene rusești, în principal drone, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

„Am creat un model în care statul, armata și mediul de afaceri funcționează ca un singur sistem”, a declarat Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Apărării la momentul respectiv, referindu-se la această inițiativă.

În primele zile de la desfășurarea sa la Kiev, sistemul Blysk nu a fost utilizat împotriva niciunei ținte. Compania Carmine Sky a declarat pentru BBC News Ucraina că cerul persistent acoperit de nori și ceața din capitala ucraineană au împiedicat până acum folosirea eficientă a sistemului laser împotriva dronelor rusești.

Eficiența armelor laser este afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, iar norii pot dispersa fasciculul înainte ca acesta să ajungă la dronă. Cu toate acestea, reprezentanții Carmine Sky rămân optimiști că îmbunătățirea condițiilor meteorologice va permite demonstrarea capacităților sistemului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!