Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Ar trebui ca Rusia să reîncerce cucerirea Kievului? Putin: Doar eu știu răspunsul la această întrebare

14 Iun. 2023, 06:57
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
14 Iun. 2023, 06:57 // În Lume //  Redacția Realitatea

Preşedintele Vladimir Putin a declarat că orice nouă mobilizare va depinde de ceea ce vrea să obţină Rusia în războiul din Ucraina, adăugând că se confruntă cu o întrebare la care numai el poate răspunde ar trebui ca Rusia să încerce din nou să cucerească Kievul?

La mai bine de 15 luni de când Putin a trimis trupe în Ucraina, în februarie 2022, forţele ruse şi ucrainene încă se luptă folosind artileria, tancurile şi dronele de-a lungul unei linii de front de peste 1.000 de kilometri, deşi la mare distanţă de capitala Kiev.

În septembrie anul trecut, Putin a anunţat ceea ce el a spus că este o „mobilizare parţială” a 300.000 de rezervişti, declanşând un exod a cel puţin tot atâţia bărbaţi ruşi care au încercat să se ferească de recrutare plecând în republicile din fosta Uniune Sovietică.

Întrebat despre o altă mobilizare în cadrul unei întâlniri cu 18 corespondenţi de război şi bloggeri militari ruşi, care a avut loc marţi la Kremlin, Putin a spus:

„Nu există o astfel de nevoie astăzi”.

Totuşi, liderul suprem al Rusiei nu a fost atât de categoric, spunând că depinde de ceea ce vrea să obţină Moscova şi subliniind că unele personalităţi publice consideră că Rusia are nevoie de mobilizarea a 1 milion sau 2 milioane de oameni în plus.

„Depinde de ceea ce ne dorim”, a punctat Putin.

El a spus că Ministerul Apărării nu vede necesitatea unui alt val de convocări la război, dar a adus în discuţie o întrebare retorică la care a recunoscut că numai el poate răspunde – dacă este cazul pentru o nouă încercare de asalt asupra Kievului.

„Ar trebui să ne întoarcem acolo sau nu? De ce pun o astfel de întrebare retorică? Este clar că pur şi simplu nu există un răspuns la această întrebare nu pot răspunde decât eu însumi”, a declarat liderul rus în faţa jurnaliştilor şi bloggerilor pro-război.

Forţele ruseşti au atacat Kievul la doar câteva ore după ce Putin a ordonat intrarea trupelor în Ucraina, la 24 februarie 2024, încercând să preia controlul asupra unui aerodrom aflat chiar în afara capitalei ucrainene, însă au fost respinse, cu pierderi grele, de forţele ucrainene. Au urmat alte atacuri, dar trupele ruseşti din nou au fost respinse şi, în cele din urmă, ruşii s-au retras în estul şi sudul Ucrainei, în teritorii decretate de Putin ca făcând acum parte din Rusia.

Rusia, a spus Putin a ajuns să aibă „aproape întreaga Novorossie” (Noua Rusie) – o parte semnificativă a regiunii Doneţk cu acces la Marea Azov şi la portul Mariupol –  şi aproape întreaga regiune Luhansk, la nord de Doneţk.

Planurile viitoare ale Rusiei în Ucraina, a spus Putin, vor fi decise după ce se va încheia contraofensiva ucraineană, care, potrivit acestuia, a început la 4 iunie. Contraofensiva pe scară largă a Ucrainei nu a avut succes în nicio zonă, a declarat Putin, adăugând că pierderile umane ucrainene au fost de 10 ori mai mari decât cele ale Rusiei.

Ucraina a pierdut peste 160 dintre tancurile sale şi 25-30% dintre vehiculele furnizate din străinătate, a spus el, în timp ce Rusia a pierdut numai 54 de tancuri. Ucraina a declarat, în schimb, că a înregistrat câştiguri în contraofensivă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reuters precizează că nu poate verifica în mod independent declaraţiile ambelor părţi cu privire la ce se întâmplă pe câmpul de luptă.

Putin a mai spus că Rusia trebuie să lupte împotriva agenţilor inamici şi să îşi îmbunătăţească apărarea împotriva atacurilor de pe propriul teritoriu, dar a precizat că nu este nevoie să urmeze exemplul Ucrainei şi să declare legea marţială.

„Nu există niciun motiv pentru a introduce un fel de regim special sau legea marţială în ţară”, a declarat Putin.

Liderul rus a reluat acuzaţia că Ucraina a lovit în mod deliberat barajul hidroelectric Kahovka, la 6 iunie, precizând că a făcut-o cu rachete HIMARS furnizate de SUA, un pas care, potrivit lui, a împiedicat totodată şi eforturile de contraofensivă ale Kievului.

Ucraina susţine că Rusia a aruncat în aer barajul, pe care forţele ruseşti l-au capturat la începutul războiului. Ofensiva militară din Ucraina a evidenţiat lipsa muniţiilor de înaltă precizie şi a dronelor din arsenalul Rusiei, a mai declarat marţi Vladimir Putin.

„A devenit clar că lipsesc mai multe lucruri: muniţie de înaltă precizie, echipamente de comunicaţii, drone. Le avem, dar, din păcate, nu în cantitate suficientă”, a declarat Vladimir Putin la reuniunea cu jurnaliştii ruşi.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.