Liderul grupării ruse de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat că „nu este sigur” dacă luptătorii săi vor continua să lupte în Ucraina, în timp ce continuă disputele sale cu Ministerul rus al Apărării, ultima fiind refuzul de a semna un contract cerut de acest minister, relatează agențiile Reuters și Agerpres.

Această grupare a fost în prima linie a asaltului asupra oraşului ucrainean Bahmut, pe care a reuşit să-l cucerească, dar cu preţul unor pierderi grele. Odată ce a ocupat oraşul, Wagner s-a retras de acolo pentru a-şi odihni trupele şi a predat poziţiile cucerite către trupele regulate ale armatei ruse, care în prezent se confruntă în acelaşi oraş cu o contraofensivă ucraineană ce ţinteşte în special flancurile şi în care armata ucraineană a înaintat mai mult de un kilometru, potrivit Kievului.

Tot timpul cât s-a desfăşurat asaltul asupra Bahmutului, Prigojin l-a acuzat pe ministrul rus al apărării Serghei Şoigu că a impus restricţii pentru livrările de muniţii destinate unităţii Wagner, care din acest motiv a pierdut inutil mulţi combatanţi. El le-a reproşat de asemenea ofiţerilor de rang înalt din Ministerul Apărării lipsa de leadership şi adoptarea unor tactici greşite care au avut ca rezultat o serie de eşecuri ale armatei ruse în campania militară lansată împotriva Ucrainei în februarie 2022.

„În ce priveşte viitoare acţiuni ale companiei militare private Wagner în Ucraina, nu sunt sigur că ea va mai activa din nou în Ucraina”, a indicat Prigojin, răspunzând unei întrebări adresate de o instituție de presă din Danemarca.

Luptătorii Wagner au mai participat la operaţiuni militare în ţări din Africa şi Orientul Mijlociu, unde încă mai au contracte.

Putin susține ordinul lui Şoigu

Ministrul Şoigu a emis un ordin care le impune unităţilor de voluntari ruşi să semneze un contract cu Ministerul Apărării înainte de 1 iulie, ordin pe care el l-a justificat prin necesitatea unei mai bune integrări a unităţilor militare ruse care să favorizeze „abordări unificate” în executarea misiunilor de luptă.

Prigojin a reacţionat imediat afirmând că Wagner nu va semna niciun astfel de contract, pe care între timp, potrivit postului TV al armatei ruse, Zvezda, l-au semnat trei brigăzi şi patru unităţi de voluntari, precum şi gruparea cecenă Ahmat condusă de Ramzan Kadîrov.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat marţi că susţine aplicarea ordinului emis de ministrul Şoigu.

#luptă #Prigojin #Putin

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.