Președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil, spune că instituția deja a făcut un calcul estimativ al unui eventual scrutin parlamentar anticipat. Șeful CEC spune că, dacă Parlamentul va decide organizarea alegerilor în acest an, pentru buna lor desfășurare ar fi necesare 120 de milioane de lei. În plus, Cimil spune că autoritatea electorală centrală a țării este pregătită de organizarea votului pentru diaspora timp de două sau chiar mai multe. Declarațiile au fost făcute de Cimil în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Președintele CEC, Dorin Cimil spune că instituția este gata pentru organizarea unui scrutin parlamentar anticipat în anul curent, dacă asupra acestui lucru se va conveni la nivelul partidelor parlamentare. Deși în bugetul de stat pentru anul 2021 nu au fost alocate fonduri pentru acest exercițiu electoral, șeful CEC spune că pe timp de pandemie alegerile ne-ar costa 120 de milioane de lei.

„Autoritatea electorală de la Chișinău este permanent pregătită de alegeri, însă deocamdată nu avem o hotărâre privind anunțarea datei alegerilor. Totuși, noi am făcut unele estimări, este vorba despre 114 milioane de lei. La această sumă se adaugă cheltuielile preconizate pentru procurarea materialelor anti-COVID-19. Potrivit calculelor noastre, ar fi cam 120 de milioane de lei, cheltuieli bugetare”, a declarat Dorin Cimil.

Mai mult, președintele CEC spune că instituția este gata să asigure votul pentru diaspora timp de 2 sau mai multe zile consecutiv în condiții de maximă securitate. Totuși, decizia de modificare a legislației electorale în acest sens aparține deputaților.

„O opțiune benefică credem că ar fi organizarea alegerilor pe parcursul a două sau mai multe zile. Acesta este următorul pas spre care tindem, mai ales că legislația electorală a Republicii Moldova este aproape gata în acest sens și nu va necesita multiple modificări, dacă Parlamentul va autoriza efectuarea votului mai multe zile consecutiv. Comisia deja s-a pronunțat prin avize pozitive la unele proiecte de lege în acest sens”, a mai spus președintele CEC, Dorin Cimil.

În Parlamentul de la Chișinău există un proiect de modificare a Codului electoral care prevede extinderea perioadei de vot pentru conaționalii din diaspora la 2 zile și majorarea numărului buletinelor de vot de la 5 la 10 mii pentru o secție de votare. Inițiativa nu a întrunit, deocamdată, susținerea majorității deputaților.

#alegeri #anticipate #CEC #diasporă #dorin cimil

Guvernul lansează o nouă rundă de consultări publice privind reforma administrației publice locale, care se va desfășura în perioada 28 octombrie – 5 noiembrie 2026. Discuțiile vizează pachetul legislativ ce prevede reorganizarea administrativ-teritorială a țării, consolidarea primăriilor și stabilirea unui prag minim de 3.000 de locuitori pentru o primărie.

Consultările vor fi organizate de Cancelaria de Stat, împreună cu reprezentanții Guvernului în teritoriu. La discuții sunt invitați primarii, aleșii locali, reprezentanții societății civile, cetățenii și toate persoanele interesate de reforma propusă.

Potrivit Guvernului, pachetul legislativ include o nouă hartă administrativ-teritorială a țării, stabilirea atribuțiilor și responsabilităților viitoarelor regiuni, precum și modificări privind organizarea și funcționarea administrației publice locale.

Invitații la consultări au fost transmise asociațiilor reprezentative ale aleșilor locali, fracțiunilor parlamentare, mediului academic și partidelor extraparlamentare.

Proiectele de lege pot fi consultate pe platforma particip.gov.md. Cetățenii pot transmite propuneri și în cadrul discuțiilor publice, prin comentarii pe platformă sau la adresa de e-mail primariiputernice@gov.md.

Amintim că, potrivit planului prezentat de Guvern, cele 32 de raioane ar urma să fie reorganizate în trei regiuni: Nord, Centru și Sud. Raionul Taraclia ar urma să devină municipiu de nivelul II, în timp ce municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual, iar UTA Găgăuzia – statutul special.

Reforma mai prevede reorganizarea primăriilor, astfel încât acestea să dispună de mai multe resurse și capacități pentru dezvoltarea comunităților.