Circa 700 de refugiați ucraineni s-au adresat de la începutul războiului la Institutul Oncologic din Moldova. În cazul a 400 a fost confirmată diagnoza. În mare parte sunt cazuri de cancer mamar și colorectal. O parte din pacienți au fost relocați în România. Datele au fost prezentate la Simpozionul „Continuitatea tratamentului oncologic în Republica Moldova pentru refugiații din Ucraina”, care s-a desfășurat la Chișinău, transmite IPN.

Directorul Institutului Oncologic din Moldova, Ruslan Baltaga, a menționat că la Institutul Oncologic s-au adresat pacienții primar, precum și refugiații care se aflau deja în tratament sau la îngrijiri paliative. Refugiații care nu au putut fi tratați în Moldova din cauza lipsei echipamentului necesar au fost transferați în România. Pe lângă acordarea asistenței medicale, au fost organizate multiple acțiuni complementare, evenimente educaționale. De asemenea, au fost făcute donări de echipamente, ceea ce a permis lansarea serviciilor noi de diagnostic.

„Estimăm în scurt timp instalarea unui tomograf computerizat. Suntem într-un proiect cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică de instalare a unui accelerator liniar și, în paralel, este planificată construcția de bunker pentru radioterapie”, a spus directorul Institutului Oncologic.

Alexandru Gasnaș, secretar de stat la Ministerul Sănătății, a afirmat că pandemia a arătat ce lacune există în sistem la fiecare etapă. Acum, Ministerul Sănătății încearcă să schimbe sistemic anumite servicii existente, bazându-se pe digitalizare. Secretarul a menționat despre necesitatea registrelor adecvate, ca să fie cunoscut numărul de pacienți, și despre necesitatea oferii pacienților unor informații bazate pe evidență, personalizate, ca să fie stabilită o comunicare fructuoasă dintre doctor și pacient, dar și să fie făcute intervenții terapeutice digitale pentru pacienții.

„Avem o colaborare foarte bună cu Organizația Internațională pentru Migrație. Noi am reușit anul trecut să încheiem un acord de colaborare cu OIM în vederea asigurării finanțării serviciilor de dializă pentru refugiații ucraineni. Colaborarea noastră continuă. Cred că urmează să încheiem și alte acorduri foarte importante atât pentru cetățenii Republicii Moldova, cât și pentru persoanele care sunt refugiate din calea războiului”, a spus Ion Dodon, director general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit lui Lorenzo Tomassoni, ambasadorul Italiei în Moldova, sistemul de sănătate al Republicii Moldova curajos și cu încredere găzduiește populația din Ucraina. „Cu siguranță, nu este doar la nivel regional, dar asta cuprinde și politica, și întreg sistem de acțiuni. Italia poate să acționeze în acest sistem (al sănătății) împreună cu OIM”, a comunicat ambasadorul Italiei.

#date statistice #Institutul Oncologic #Moldova #refugiați ucraineni

Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat luni, 26 octombrie, că reprezentanţi ai Ucrainei, SUA, UE şi NATO se vor întâlni săptămâna aceasta la Bruxelles pentru a discuta despre garanţiile de securitate pe care le-ar putea primi ţara sa în perioada postbelică, în cazul unui acord de pace cu Rusia, relatează Antena3.ro.

Într-un interviu acordat postului de televiziune TSN, liderul de la Kiev a spus că această reuniune va avea loc „marţi sau miercuri”, dar nu a precizat dacă intenţionează să se deplaseze la Bruxelles pentru a participa la discuţii. Totodată, el a mai spus că UE va fi reprezentată „la nivel prezidenţial” şi NATO „la nivel de secretar general”.

Întrebat despre posibila participare a lui Volodimir Zelenski şi a emisarilor americani Steve Witkoff şi Jared Kushner la aceste discuţii, consilierul pentru comunicare al preşedintelui ucrainean a declarat agenţiei EFE că nu poate confirma în prezent acest lucru din cauza „unei schimbări de planuri ale părţii americane”.

Emisarii americani s-au întâlnit săptămâna trecută la Oslo cu Zelenski, apoi şi cu preşedintele rus Vladimir Putin la Sankt Petersburg. În urma acestor întâlniri, Rusia şi Ucraina au convenit să reia negocierile mediate de SUA, o reuniune trilaterală Ucraina-Rusia-SUA urmând să se desfăşoare în noiembrie.

Zelenski: „Garanțiile noastre de securitate sunt garanțiile noastre și nu pot fi dictate de ruși”

Referindu-se la această reuniune în acelaşi interviu acordat postului TSN, Zelenski a spus că doreşte să obţină armistiţii parţiale cu Rusia pentru oprirea atacurilor pe mare şi asupra infrastructurilor energetice, precum şi progrese către o întâlnire directă pe care i-o solicită lui Putin pentru a negocia încheierea războiului.

Implicarea NATO în asigurarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina va fi „fără îndoială” una din solicitările pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să le facă la viitoarele negocieri trilaterale de pace Kiev-Moscova-Washington, programate la începutul lunii noiembrie. Zelenski a subliniat drept prioritară necesitatea unor garanții de securitate solide pentru Ucraina, pentru încheierea unui acord de pace cu Rusia, informează Kyiv Independent.

„Garanțiile noastre de securitate sunt garanțiile noastre și nu pot fi dictate de partea rusă. Restricțiile impuse asupra armatei noastre și neutralitatea Ucrainei nu sunt discutabile”, a spus Zelenski, într-un interviu TV.

Astfel, dacă Ucrainei nu i se va permite să adere la NATO, țările europene și SUA ar trebui să fie de acord să extindă pactul defensiv al articolului 5 al Alianței Nord-Atlantice și la Ucraina.

Ucraina ar trebui, de asemenea, să mențină o armată puternică, după încheierea unui acord de pace.

„Cea mai bună, după părerea mea, este NATO plus o armată ucraineană puternică, ca parte a alianței”, a spus Zelenski. „Dacă avem suficiente resurse financiare, vreau să păstrăm armata la 800.000 de oameni. Noi decidem singuri cum va fi armata noastră. Dacă suntem în NATO, numărul poate fi de 800.000 sau mai puțin. Dar va fi o întrebare despre cine este dispus să finanțeze sau să co-finanțeze cu noi”, a precizat liderul de la Kiev.