Israelul și Rusia au anunțat vineri încheierea unui acord care pune capăt unui litigiu imobiliar la Ierusalim, în condițiile în care Moscova va deschide o secție consulară în Orașul Sfânt, o chestiune-cheie în conflictul israeliano-palestinian.

„Rezultat al mai multor ani” de negocieri, acest „acord de conciliere” se referă la „clarificarea limitelor și a suprafeței (unei) parcele de teren rusesc în Ierusalimul de Vest”, potrivit unui comunicat de presă al ambasadei Rusiei la Tel Aviv.

„Respectiva parcelă de teren va fi utilizată, în special, pentru construirea unui complex (arhitectural) pentru nevoile filialei secției consulare a ambasadei Rusiei în Israel”, adaugă textul.

Acest lucru „va contribui pe deplin la aprofundarea relațiilor prietenești și bogate dintre Rusia și Israel (rămânând în același timp) în conformitate cu linia intangibilă urmată de țara noastră în vederea unei reglementări juste în Orientul Mijlociu”, precizează ambasada.

Confirmând liniile generale ale acordului, Ministerul israelian al Afacerilor Externe l-a calificat într-un comunicat de presă drept un „succes politic”, „deschiderea unei filiale a ambasadei Rusiei la Ierusalim”, în conformitate cu „eforturile (…) de a crește numărul de reprezentanțe diplomatice la Ierusalim, capitala Israelului”.

Relațiile dintre Rusia și Israel, unde 15% din populație este originară din fosta URSS, au fost tensionate de la invazia Moscovei în Ucraina.

Problema statutului Ierusalimului, Orașul Sfânt pentru evrei, creștini și musulmani, se află în centrul conflictului israeliano-palestinian.

Planul de împărțire a Palestinei, votat de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 1947 într-un stat evreiesc (Israel, proclamat în 1948) și un stat arab care nu a mai luat ființă, prevedea un statut special pentru Ierusalim („corpus separatum”) în cadrul unui regim internațional.

Cu toate acestea, în urma primului război arabo-israelian (1948-49), orașul a fost împărțit în două, cu partea de vest sub control israelian, iar partea de est sub control iordanian, până în 1967, când Israelul a finalizat ceea ce a descris drept „reunificarea” Ierusalimului prin cucerirea părții de est în timpul celui de-al treilea război arabo-israelian.

ONU, care consideră Ierusalimul de Est drept „teritoriu palestinian ocupat”, nu a recunoscut niciodată anexarea acestuia de către Israel și refuză să recunoască orașul drept capitală a Israelului, considerând că statutul Ierusalimului ar trebui să facă obiectul unui acord între Israel și palestinieni, ca parte a unei reglementări finale a conflictului.

Practic toate țările care au relații diplomatice cu Israelul au ambasadele la Tel Aviv, cu câteva excepții notabile, printre care Statele Unite, care și-au transferat cancelaria la Ierusalim în 2017.

#Israel #Rusia #sectie consulara

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.