Curs valutar
  • EUR
    20.0905
    -0.0244%
  • USD
    17.9476
    -0.4953%
  • RUB
    0.2228
    -0.4937%
  • RON
    3.7628
    0.0691%
  • UAH
    0.3958
    -0.0505%

Toate știrile

02 noiembrie 2026

Un cercetător român spune adevărul despre roșiile țuguiate. Sunt sau nu cancerigene?

17 Iun. 2023, 19:00
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
17 Iun. 2023, 19:00 // Societate //  Realitatea.md

Doctorul Victor Lăcătuș, unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați cercetători din agricultura românească, face dezvăluiri ”din interior” despre roșiile cu moț care sunt așteptate să invadeze piețele românești în următoarea perioadă. Specialistul face observații și o informare specializată cu privire la cât de dăunătoare este pentru sănătatea oamenilor stimularea tomatelor cu produse pe bază de 2,4 D, scrie doctorulzilei.ro.

În lunile iunie şi iulie, pieţele de legume, îndeosebi cele din Capitală, sunt „invadate” de tomate a căror formă este puţin curioasă, ele având un vârf ceva mai pronunţat în partea opusă codiţei, la peduncul. Acest „moţ” sau mucron, apare de regulă atunci când au fost folosiţi regulatori de creştere, produse care se folosesc pentru a reduce procentul de avortare a florilor în condiţii climatice mai puţin favorabile. Datorită lipsei de informaţii, dar în unele cazuri şi cu rea intenţie, aceste tomate au fost prezentate, de mai multe ori, de către unele canale TV de ştiri dar și în literatura de popularizare în domeniu, drept cancerigene. Uneori însă, nu aceste canale sau autori de texte sunt vinovate, ci cei care le servesc informaţiile, de cele mai multe ori, în necunoştinţă de cauză.

În primul rând, aceste tomate provin de la un soi bulgăresc „Precos”, care are uneori tendinţa de a face fructe cu vârful mai mult sau mai puțin proeminent, indiferent dacă au fost sau nu stimulate. Practic, 70-80% din fructe au acest mucron fără a fi stimulate. Este adevărat că în urma stimulării, aproape toate fructele au acest mucron, care poate fi mai proeminent dacă se stimulează în exces. După părerea noastră, acesta este de fapt un defect genetic, fructul neavând o formă comercială atractivă. Dar ceea ce ar fi trebuit să fie un dezavantaj comercial, s-a transformat în anii din urmă, într-un avantaj. În acest fel consumatorii diferenţiază tomatele produse în România de cele importate, determinându-i pe cultivatori să-l folosească în continuare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În al doilea rând, acest hibrid, după cum arată şi denumirea lui, este unul din cei mai timpurii (Precos ≈ precocitate). Sămânţa având şi un preţ mai accesibil, unii cultivatori îl preferă în locul altor hibrizi olandezi sau israelieni, mai „arătoşi” dar mai scumpi, unii dintre aceştia ajungând şi la 0,45 lei o sămânţă, în timp ce, în medie, o sămânţă de Prekos costă doar 0,025 lei, adică de 18 ori mai ieftină!

Un ultim argument, şi poate cel mai important, îl reprezintă gustul acestui hibrid, gust care este pe placul consumatorului român. Este un gust balcanic, pentru că el este cerut de regulă de consumatorii din această zonă a lumii. Analizele noastre, efectuate în cadrul laboratorului de Agrochimie-Biochimie-Fiziologie al ICDLF Vidra, au demonstrat fără echivoc, de ce tomatele Precos sunt preferate altor hibrizi. Este vorba în principal de raportul dintre zahăr şi aciditate. În cazul tomatelor, preferinţele românilor se îndreaptă către acele soiuri şi hibrizi a căror fructe au un gust uşor acrişor, gust care este dat de acest raport. În cazul celorlalţi hibrizi, raportul este în favoarea zahărului, consumatorii noştri percepându-le ca fade. Nu mai spun de alte inconveniente ale unor hibrizi, care trebuie să-i mesteci ca lumea, în timp ce tomata soiului Precos, pur şi simplu “se topeşte” în gură. Citiți articolul întreg pe agrointel.ro. 

Realitatea Live

01 Nov. 2026, 20:00
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
01 Nov. 2026, 20:00 // Slider //  Ana Panaguța

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!