Omenirea a pompat atât de multă apă subterană încât doar între 1993 și 2010. Pământul s-a deplasat cu 80 de centimetri spre est. Schimbarea poziției planetei noastre se datorează faptului că oamenii pompează apă într-o regiune și o mută în alta. Pe baza modelelor climatice, oamenii de știință estimează că, între 1993 și 2010, oamenii au pompat 2.150 de gigatone de apă subterană. Aceasta este echivalentă cu o creștere a nivelului mării de șase milimetri. În același timp, este dificil de confirmat această evaluare, scrie bani.md.

Una dintre abordări este legată de polul de rotație al Pământului – punctul în jurul căruia planeta se rotește. Se mișcă în timpul unui proces numit mișcare polară, când poziția polului de rotație al Pământului se schimbă în raport cu scoarța terestră. Distribuția apei pe planetă afectează distribuția masei. Pământul începe să se rotească puțin diferit pe măsură ce apa trece prin el.

„Polul de rotație al Pământului se schimbă foarte mult. „Studiul nostru arată că, printre cauzele legate de climă, redistribuirea apelor subterane are de fapt cel mai mare impact asupra deplasării către pol”, a declarat autorul principal al studiului, Ki-Weon Seo, de la Universitatea Națională din Seul.

Capacitatea apei de a influența rotația Pământului a fost descoperită în 2016, dar de atunci influența apei subterane asupra acestui proces nu a fost studiată. În noul studiu, oamenii de știință au modelat schimbările în deplasarea Pământului către pol și în mișcarea apei – mai întâi uitându-se doar la straturile de gheață și ghețarii, apoi adăugând diferite scenarii de redistribuire a apelor subterane.

Astfel, modelul a început să se potrivească cu deriva polară observată abia după ce cercetătorii au adăugat 2.150 de gigatone de apă subterană. Fără ele, modelul a deviat cu 78,5 cm sau 4,3 centimetri pe an.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Locația apelor subterane este, de asemenea, importantă în modul în care afectează deriva polară. În perioada de studiu, cea mai mare cantitate de apă a fost redistribuită în vestul Americii de Nord și nord-vestul Indiei, în ambele cazuri la latitudini medii.

Oamenii de știință cred că încetinirea ratei de epuizare a apelor subterane în aceste regiuni ar putea afecta teoretic rata de derivă. Dar acest lucru este posibil doar dacă această abordare este menținută timp de zeci de ani. Viteza de rotație a Pământului este în continuă creștere. În iunie anul trecut, planeta noastră a stabilit un nou record pentru viteza de rotație în jurul axei sale.

#omenire #planeta #stiinta

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.