Concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Constituțională (CC) a eșuat. Niciunul dintre cei 11 candidați, înscriși în concurs, nu au acumulat numărul necesar de voturi pentru a fi desemnați în calitate de judecător la Înalta Curte, din partea CSM. Subiectul în cauză a fost examinat la ședința de astăzi, 22 iunie, a CSM.

La audierile de la CSM s-au prezentat cinci candidați. Este vorba de Radu Țurcan – judecător la Judecătoria Chișinău, Ilie Rotaru – avocat, Maria Strulea – șefa Direcției cercetare și analiză din cadrul CC, Tatiana Răducan – judecătoare CSJ în demisie și Zaharia Procopie – avocat.

Candidatura lui Oleg Potîrniche, specialist coordonator la Agenția Servicii Publice(ASP), a fost respinsă pe motiv că nu ar întruni cerințele necesare. Nina Cernat a depus cerere de retragere din concurs, iar Teodor Cârnaț, Gheorghe Balan, Mihai Corj și Mihail Petrache au fost excluși din concurs de CSM. Urmează să fie anunțat un nou concurs.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că CSM a lansat, pentru a doua oară, concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Constituțională (CC). 11 candidați au depus cereri de participare, printre care: Teodor Cârnaț, profesor universitar și jurist, care anterior a mai candidat pentru aceeași funcție, Nina Cernat, președinta interimară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Tatiana Răducanu, fost judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ), dar și judecătorul Gheorghe Balan, fost șef al Inspectoratului General de Poliție (IGP).

Curtea Constituţională este compusă din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi judecători sunt numiţi de Parlament, doi – de Guvern şi alți doi – de Consiliul Superior al Magistratului (CSM). Judecătorii numiți de Guvern, în 2019, sunt Nicolae Roșca, președintele Curții Constituționale și Liuba Șova. Domnica Manole și Vladimir Țurcan au fost numiți de Parlament, iar Serghei Țurcan, de CSM.

#CC #concurs esuat #CSM

Producția de mere din Republica Moldova este estimată în acest an la aproximativ 526 de mii de tone, dintre care circa 325 de mii de tone ar putea fi destinate procesării. Industria de conserve din țară susține că este pregătită să preia întregul volum de mere oferit de fermieri, scrie logos-pres.md.

Președintele Asociației Producătorilor de Conserve din Fructe și Legume „Speranța Con”, Ștefan Golubciuc, a declarat că volumul de 325 de mii de tone este unul semnificativ, dar nu fără precedent. În sezonul trecut, între august și decembrie, fabricile moldovenești de concentrat de mere au procesat aproximativ 280 de mii de tone, în condițiile unei recolte totale de circa 414 mii de tone. În anii cu recolte mari, industria a procesat și peste 300 de mii de tone de mere.

Potrivit reprezentantului asociației, capacitatea nominală a fabricilor nu este singurul factor important, ci și ritmul în care materia primă ajunge la procesare pe parcursul sezonului. În prezent, fabricile pot prelua aproximativ 5-6 mii de tone de mere pe zi. Dacă livrările ar fi constante în decurs de aproximativ 100 de zile, capacitatea teoretică de procesare ar putea ajunge la circa 500 de mii de tone.

La începutul lunii septembrie, liniile de producție ale fabricilor de conserve sunt utilizate la aproximativ 50-60%, un nivel ușor mai redus decât în aceeași perioadă a anului trecut. Una dintre explicații ar putea fi faptul că recoltarea în masă a soiurilor de mere de toamnă a început ceva mai târziu în acest an.

În luna august, merele industriale erau cumpărate „în livadă” cu 2,3-2,5 lei/kg, iar la poarta fabricilor prețul ajungea la 2,60-2,75 lei/kg, inclusiv TVA. Nivelul este ușor mai mare decât la începutul sezonului precedent. În același timp, fermierii moldoveni se confruntă cu majorarea costurilor pentru pesticide, îngrășăminte, forță de muncă, transport, sortare și depozitare. Acest lucru determină așteptări privind creșterea prețurilor de achiziție atât pentru merele destinate consumului, cât și pentru cele industriale.

Piața regională este caracterizată de volume mari de producție. În Ucraina, recolta de mere este estimată cu 15% mai mare decât anul trecut, iar în Turcia – cu aproximativ 104%. O parte din aceste volume va ajunge la procesare. În prezent, o tonă de concentrat de mere costă circa 1 300-1 400 de euro în UE, față de 1 100-1 200 de euro în Turcia și China. Prețul concentratului european este cu aproximativ 30% mai mic decât în august 2025. La sfârșitul lunii august, merele industriale se vindeau cu aproximativ 0,06 euro/kg în China, 0,07-0,09 euro/kg în Turcia și 0,12-0,13 euro/kg în Polonia.

Cererea pentru mere cu aciditate ridicată se menține, în special din cauza înghețurilor din Polonia, însă odată cu creșterea procesării soiurilor de toamnă, acest avantaj de preț s-ar putea reduce.