Partidul Socialiștilor susține solicitările deținătorilor de patentă de a anula „reforma” inițiată de ministrul Economiei al Republicii Moldova, Dumitru Alaiba. Într-un comunicat de presă, socialiștii cer guvernării să renunțe la reforma care prevede anularea patentelor din 1 iulie.

Această „reformă” va lăsa mii de moldoveni fără locuri de muncă și îi va lipsi de posibilitatea de a-și câștiga existența.

”Conform noii legi, pentru antreprenorii care vor dori să-și continue activitatea, valoarea anuală a impozitului va crește de peste 10 ori. Marea majoritate a acestora nu-și vor putea permite să achite asemenea sume de bani.Guvernarea PAS a aruncat Moldova în cea mai profundă criză economică și socială. Potrivit prognozelor Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în anul curent Moldova se va confrunta cu cea mai mare recesiune economică din regiune. Potrivit Biroului Național de Statistică, în 2022 țara noastră a înregistrat un nivel record de sărăcie – 31% – cu 6% mai mult decât în 2019, când la putere era guvernul susținut de PSRM”, se arată în comunicat.

Țara se confruntă cu o depopulare accelerată: 114 mii de cetățeni au părăsit Moldova în ultimii doi ani.

”Este cea mai accentuată depopulare în ultimii 20 de ani. Populația Republicii Moldova a scăzut la nivelul anului 1956. În aceste condiții, miniștrii și deputații incompetenți ai PAS iau pâinea de la gura celor ce muncesc. Partidul Socialiștilor solicită guvernării să renunțe la asemenea reforme absurde. Astăzi este necesar să încurajăm cât mai mult activitatea de antreprenoriat, să nu o limităm și să nu punem obstacole inutile în fața oamenilor. Declarăm că după venirea la putere a PSRM, această reformă va fi anulată și va fi identificată o soluție competentă care va permite întreprinderilor mici să lucreze în cele mai confortabile condiții”, mai scrie în comunicat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#PAS #patentă #PSRM

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.