Colecția ei de licență a cucerit podiumurile internaționale și a reușit să impresioneze juriul din diferite țări. Acum lucrează cu pasiune și creativitate pentru brandul autohton – Tagaer. Este vorba despre talentata Gabriela Hropotinski, designer vestimentar. În cadrul emisiunii 10 LEI colega noastră a discutat despre activitatea Gabrielei.

Află ce face un designer vestimentar, cum alegem corect lenjeria, experiența de lucru cu brandurile autohtone, precum și despre ambițiile ei de a deschide o școală de arte.

În prezent, Gabi este designer vestimentar la compania Tagaer, producător de lenjerie și pijamale. În curând, brandul va lansa și o colecție de haine.

„Într-o oarecare măsură, designerul trebuie să fie vizionar. Atunci când colecțiile se fac cu un an și jumătate înainte, respectiv, tu trebuie să studiezi tendințele, să studiezi ce va cere piața, să o adaptezi pieței din Moldova, pentru că, cu toții știm că, tendințele din Europa nu întotdeauna corespund sau ajung mult mai târziu pe piața din Republica Moldova”, a menționat Gabriela Hropotinski.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Colecția de licență a Gabrielei a fost inspirată din creația pictoriței Elena Pruteanu-Samburic și a cucerit podiumurile internaționale ajungând tocmai în SUA, Franța, Austria, Ucraina și România.

„Colecția a reușit să ajungă în mai multe țări, eu mai puțin. A ajuns la Kiev, în câte orașe din Ucraina, Viena, New York, Paris, orașe din România”, își amintește Gabi.

În viziunea Gabrielei culturalizarea cu arta este un aspect indispensabil pentru societatea noastră. Visul ei este să lanseze o școală de arte. Pentru început încearcă să educe publicul din mediul online, gestionând o pagină pe Instagram @hropotinski.school unde oferă informații utile și interesante despre artă.

„Ideea de școală de arte o am încă din facultate. În ultimul an de facultate am lucrat la un liceu din Capitală și acolo m-am ciocnit cu faptul că copiii nu știu nimic despre artă și educația plastică este un obiect de relaxare, nu în mod frumos, pentru că arta tot poate fi relaxare, dar o relaxare de la celelalte ore. Și atunci am înțeles că culturalizarea cu arta este indispensabilă”. a declarat Gabriela. „Arta și cultura este, de fapt, despre istorie. Toate perioade istorice s-au reflectat în artă, începând cu vestimentația, situația politică și nu doar. Arta nu este doar despre culori frumoase și peisaje”, a adăugat invitata emisiunii 10 LEI.

#10 lei #Gabi Hropotinski #scoala de arte #tagaer

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.