Decizia de impozitare cu 24% (fond social) a tichetelor de masă electronice (TME) în anul 2020 a avut consecințe semnificative asupra beneficiarilor din Republica Moldova. De atunci, 53% dintre companii au încetat să mai ofere tichete de masă angajaților, iar numărul beneficiarilor a scăzut cu 40%.

Subeictul a fost discutat în cadrul unei conferințe de presă, organizată de către Camera de Comerț și Industrie Franța-Moldova (CCIFM), Asociația Investitorilor din România și Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Specialiștii au prezentat rezultatele unui studiu privind tichetele de masă, datele demonstrând că doar 6,5% dintre salariații din Moldova beneficiază în prezent de tichetele de masă electronice.

Astfel, s-a constatat că impozitarea a afectat grav sistemul de tichete, dar și a lovit asupra întreprinderilor mici și mijlocii, acestea renunțând la acordarea tichetelor de masă pentru angajații lor, afirmă autorii cercetării.

Totodată, rezultatele mai arată că aproximativ 89% dintre angajați văd tichetele de masă ca fiind cea mai bună formă de a oferi prânzul de către angajator. Acest punct de vedere este împărtășit, în special, de angajații companiilor care acordă aceste tichete. În context, 76% dintre angajați percep tichetele drept o creștere a veniturilor personale.

Potrivit rezultatelor studiului, respondenții au declarat că aceste tichete le-au permis să cumpere mâncare de o calitate mai bună. În plus, 75% dintre angajați sunt extrem de mulțumiți de acest beneficiu extra-salarial. Datele mai arată că tichetele de masă presupun beneficii colaterale care permit o atmosferă mai bună în interiorul companiilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Deși din februarie 2022, valoarea impozabilă a tichetelor de masă a crescut de la 45 la 70 de lei, valoarea medie a unui tichet s-a mărit nesemnificativ, de la 40,3 lei la 50 de lei. Astfel, chiar dacă companiile au posibilitatea să ofere tichete cu o valoare mai mare angajaților săi, majoritatea nu au mărit cuantumul pentru un tichet, pentru a nu fi impozitate și mai mult. Astfel, majoritatea companiilor nu sunt de acord cu impozitarea TME și ar prefera ca acestea să rămână neimpozitate sau, cel puțin, și-ar dori reducerea la 24% la 12% a impozitului”, arată rezultatele cercetării.

Autorii studiului consideră ca încasările indirecte din TVA și alte impozite pot să acopere valoarea de 24% a impozitului la fondul social. Utilizarea tichetelor de masă favorizează creșterea veniturilor bugetului public național din TVA, reieșind din considerentul că utilizarea tichetelor de masă se face doar în cadrul rețelei de comercianți-plătitori de TVA. În consecință, un leu cheltuit cu utilizarea tichetului de masă aduce cel puțin 23 de bani, din care TVA reprezintă 14,65%, iar celelalte reprezintă taxele și impozitele salariale.

Din aprilie 2018 până în aprilie 2023, s-au acordat tichete de masă în valoare de 1,48 de miliarde de lei. În anul 2022, suma totală a reprezentat 376,5 milioane de lei sau 0,4% din valoarea totală a comerțului cu amănuntul din anul trecut.

Tichetele de masă reprezintă unul dintre cele mai răspândite beneficii extra-salariale la nivel internațional. Printre cele mai importante avantaje se numără creșterea motivației și performanței echipei, reducerea absenteismul la locul de muncă, optimizarea bugetului și a timpului, dar și asigurarea unui trai mai bun al angajaților și creșterea calității alimentației.

#angajator #beneficiari #impozit #studiu #tichete de masă

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.