Astăzi se împlinesc 83 de ani de la ocuparea sovietică a Basarabiei, nordului Bucovinei și ținutului Herța. 28 iunie 1940 a rămas în calendar ca o zi neagră, care a curmat destinele a milioane de oameni, schimbând pentru totdeauna cursul istoriei. Pentru a comemora acest eveniment, Senatul României a ținut un moment de reculegere.

„Ţin să vă reamintesc că, acum 83 de ani, Uniunea Sovietică, pe 28 iunie, a pus în aplicare notele ultimative din 27 şi 28 iunie 1940 şi a răpit României 11 judeţe care astăzi sunt cunoscute ca fiind Basarabia şi Bucovina de Nord. Din acest motiv, pentru că se împlinesc atâţia ani de doliu, v-aş ruga să fiţi de acord să ţinem un moment scurt de reculegere”, a transmis senatorul AUR Claudiu Târziu.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov – tratatul de neagresiune semnat la 23 august 1939 intre Germania si URSS – și a Protocolului secret, ce împarțea sferele de influență între cele două puteri imperialiste, la 26 iunie 1940 URSS adresa României un ultimatum prin care cerea „înapoierea cu orice preț” a Basarabiei și cedarea parții de nord a Bucovinei.

La 28 iunie, orele 11, guvernul român comunică acceptarea dictatului, cerând sovieticilor prelungirea termenului de evacuare, de patru zile începând cu data de 28 iunie 1940; sovieticii fixează finalul retragerii pentru 3 iulie 1940, ora 14:00, ora Moscovei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

3 776 309 de locuitori și o suprafață de 50 762 km2 din trupul României au ajuns în mâinile sovieticilor. Pe 29 iunie, tancurile rusești ocupau deja abuziv Ținutul Herța, pe lângă Basarabia și Nordul Bucovinei.

Nordul Bucovinei, Ținutul Herta, nordul și sudul Basarabiei au fost incorporate, de către Stalin, RSS Ucrainene.

La 2 august 1940 – RSSA Moldoveneasca – care făcea deja parte din componența URSS – a fost împărțită în două: o parte a fost incorporată Ucrainei, cealaltă a fost alipită restului Basarabiei anexate, constituind RSSA Moldovenească. La cinci zile distanță, pe 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuti, prin alipirea părţii de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a judeţului Hotin din Basarabia.

Imediat dupa ocupație a început exterminarea românilor, care au fost arestați, împușcați, torturați, deportați în Siberia și supuși foametei provocata de regimul bolșevic.

Potrivit recensămintelor oficiale efectuate de autoritățile rusești, între 1940 si 1950 a dispărut circa o treime din populația românească: de la 3 200 000 în 1940, în 1950 au mai rămas doar 2 229 000.

#anexare #Basarabia #Bucovina #minut de reculegere #Senatul Romaniei #URSS

Ucraina trebuie să ia măsuri concrete pentru a garanta drepturile maghiarilor din Transcarpatia înainte de deschiderea unor noi clustere de aderare la UE, a declarat premierul ungar Peter Magyar, transmit știrileprotv.ro.

Magyar a menționat că, în iunie, a fost încheiat un acord politic între guvernele ungar și ucrainean în ce privește drepturile în materie de educație, cultură, limbă și administrație ale maghiarilor din Transcarpatia, însă măsurile concrete promise nu au fost încă puse în aplicare, potrivit Agerpres.

Peter Magyar cere măsuri concrete din partea Ucrainei

Premierul ungar a adăugat că Partidul Tisza, pe care îl conduce, a sprijinit deschiderea primului și celui de-al șaselea cluster, însă capitole suplimentare ar trebui să fie deschise doar pe baza performanțelor în îndeplinirea criteriilor de aderare.

Magyar a dat exemplul Serbiei, care a început procesul de aderare acum 12 ani, dar pentru care au fost deschise doar două din cele șase clustere. El a amintit, de asemenea, că în Serbia trăiesc aproape 300.000 de maghiari, iar mulți dintre ei fac naveta în Ungaria la muncă sau studii, stând adesea ore întregi la coadă la granița Schengen.

„Din acest motiv (…) și din onestitate, nu este corect faptul că toată lumea cere acum să deschidem clustere pentru Ucraina, deși nu există niciun progres în negocierile privind primul și al șaselea cluster”, a arătat el.