La 28 iunie 1940, trupele sovietice au ocupat Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța, teritorii ale statului român la acea vreme, ținuturi, care nici astăzi, la 81 de ani de la tragicul eveniment, consemnat prin Pactul Ribbentrop-Molotov, nu au fost lichidate.

În acelaşi an, pe o parte din teritoriul Basarabiei, fără judeţele Ismail, Chilia şi Cetatea Albă din Sud şi judeţele Hotin, Cernăuţi şi Storojneţ din nord, este înfiinţată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.

Către sfârşitul anilor ’30 ai secolului trecut, situaţia pe continentul european s-a agravat din cauza apropierii celor două regimuri totalitare – nazist şi bolşevic, regimuri doritoare de noi cuceriri teritoriale. În acest context, România intră în vizorul Kremlinului, fapt consemnat în Protocolul adiţional secret, ataşat Pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939. După declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial şi înfrângerea militară a Franţei în iunie 1940, sovieticii au formulat pretenţii faţă de România.

În urma unor consultări speciale cu puterea Germaniei naziste, URSS a remis României nota ultimativă din 26 iunie 1940, prin anexareaunor teritorii.

Anexarea Basarabiei 81 de ani în urmă a dus la instaurarea unui regim totalitar comunist, străin de identitatea și ființa românească a basarabenilor, regim care a însemnat colectivizare forțată, schimbarea alfabetului, represiuni politice, deportări etc. Odată cu ocupația sovietică în Basarabia au început și represiunile împotriva populației locale, zeci de mii de persoane fiind executate, arestate sau deportate.

#Basarabia #ocupatie #sovietici #URSS

Fostul director și trei angajați ai Centrului de Plasament din Bădiceni, raionul Soroca, au fost trimiși în judecată pentru exploatarea prin muncă a persoanelor cu dizabilități, anunță Procuratura Generală. Astfel, justiției au fost deferiți fostul director al Centrului de Plasament și alți trei angajați, aceștia fiind acuzați de comiterea infracțiunii de trafic de ființe umane în scop de exploatare prin muncă, precum și a altor crime conexe.

Potrivit probelor administrate, victimele, aflate într-o stare accentuată de vulnerabilitate și dependență față de personalul instituției, au fost scoase din Centrul de Plasament și transportate la gospodării private.

„Persoanele au fost obligate să efectueze, în mod repetat, munci agricole, îngrijirea animalelor, lucrări gospodărești și servicii de îngrijire, fără a fi remunerate și fără posibilitatea reală de a refuza munca sau de a părăsi mediul de exploatare. În unele cazuri, pentru menținerea controlului asupra victimelor a fost utilizată violența fizică, intimidarea și presiunile psihice.

În privința uneia dintre victime, după pornirea urmăririi penale, au fost exercitate presiuni în scopul determinării acesteia să își modifice declarațiile. Pentru aceste acțiuni a fost pornită o cauză penală privind o infracțiune contra justiției, aceasta fiind expediată în instanță concomitent cu cauza privind traficul de ființe umane”, se arată în comunicatul emis de PG.

Potrivit acuzării, persoanele care activau în cadrul Centrului au folosit funcțiile deținute, relația de autoritate și încredere, precum și informațiile privind vulnerabilitățile medicale și sociale ale beneficiarilor pentru a facilita scoaterea acestora din instituție și exploatarea lor ulterioară.

Investigațiile au vizat, de asemenea, însușirea de către responsabilii instituției de plasament a prestațiilor sociale și a altor mijloace financiare care aparțineau beneficiarilor.

Acuzatorii spun că pe lângă infracțiunile menționate, urmărirea penală a constatat și comiterea faptei prejudiciabile vizând declarația necorespunzătoare adevărului făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecințe juridice pentru o terță persoană.

Potrivit prevederilor Codului penal, faptele de trafic de ființe umane incriminate inculpaților se sancționează cu închisoare de la 7 la 12 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate de la 2 la 5 ani.