La 28 iunie 1940, trupele sovietice au ocupat Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța, teritorii ale statului român la acea vreme, ținuturi, care nici astăzi, la 81 de ani de la tragicul eveniment, consemnat prin Pactul Ribbentrop-Molotov, nu au fost lichidate.

În acelaşi an, pe o parte din teritoriul Basarabiei, fără judeţele Ismail, Chilia şi Cetatea Albă din Sud şi judeţele Hotin, Cernăuţi şi Storojneţ din nord, este înfiinţată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.

Către sfârşitul anilor ’30 ai secolului trecut, situaţia pe continentul european s-a agravat din cauza apropierii celor două regimuri totalitare – nazist şi bolşevic, regimuri doritoare de noi cuceriri teritoriale. În acest context, România intră în vizorul Kremlinului, fapt consemnat în Protocolul adiţional secret, ataşat Pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939. După declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial şi înfrângerea militară a Franţei în iunie 1940, sovieticii au formulat pretenţii faţă de România.

În urma unor consultări speciale cu puterea Germaniei naziste, URSS a remis României nota ultimativă din 26 iunie 1940, prin anexareaunor teritorii.

Anexarea Basarabiei 81 de ani în urmă a dus la instaurarea unui regim totalitar comunist, străin de identitatea și ființa românească a basarabenilor, regim care a însemnat colectivizare forțată, schimbarea alfabetului, represiuni politice, deportări etc. Odată cu ocupația sovietică în Basarabia au început și represiunile împotriva populației locale, zeci de mii de persoane fiind executate, arestate sau deportate.