O navă sub pavilion canadian a adus la ţărm resturi ale submersibilului Titan, care a făcut implozie în timpul unei călătorii spre epava Titanicului în urmă cu câteva zile, toate cele cinci persoane aflate la bord murind, relatează Reuters.

O înregistrare video de la Canadian Broadcast Corporation arată ceea ce pare a fi vârful submersibilului şi alte fragmente distruse, învelite într-o prelată albă, ridicate de o macara de pe nava Horizon Arctic, în portul St. John’s din Newfoundland, miercuri dimineaţă.

Se aşteaptă ca fragmentele să facă mai multă lumină asupra cauzei imploziei catastrofale care i-a ucis pe toţi cei aflaţi la bord – Stockton Rush, directorul executiv al OceanGate Expeditions, miliardarul britanic Hamish Harding, omul de afaceri de origine pakistaneză Shahzada Dawood şi fiul său de 19 ani, Suleman, precum şi oceanograful francez Paul-Henri Nargeolet.

Momentan nu se ştie unde urmau să fie duse resturile.

First video of #Wreckage from #Titan #Submersible After #RecoveryMission #IMPLODED
All five people on missing Titan sub are dead. #CoastGuard #debris #OceanGate #submarinemissing #titanicsubmersible #titanicsubmarine #TitanicRescue #titanicsubmersible #Titanic #implosion pic.twitter.com/fkQ8lVqRLm

— Breaking News Worldwide (@FelizKarenP1) June 28, 2023

Autorităţile canadiene şi americane au anunţat în ultima săptămână anchete privind incidentul care a ridicat semne de întrebare cu privire la natura nereglementată a unor astfel de expediţii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Submersibilul de mare adâncime operat de OceanGate Expeditions a fost descoperit distrus pe fundul mării la aproximativ 488 de metri de prova Titanicului de către un vehicul de scufundare robotizat, săptămâna trecută, punând capăt unei căutări multinaţionale de cinci zile pentru găsirea de supravieţuitori.

„Echipa noastră a finalizat cu succes operaţiunile în larg, dar este încă în misiune şi va fi în proces de demobilizare de pe Horizon Arctic în această dimineaţă”, a declarat Pelagic Research, care operează vehiculul robotic, într-un comunicat. Aceasta a refuzat să facă alte comentarii, invocând motive de confidenţialitate.

Imaginile au arătat, de asemenea, o parte sfărâmată a fuselajului şi utilaje cu cabluri atârnate fiind scoase de pe navă la St. John’s, de unde a pornit expediţia către Titanic.

#submarin #Titan

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.