The Economist a aflat despre indignarea Kievului față de speranța Occidentului pentru o ofensivă rapidă. Unele țări îndemnă Kievul „să meargă înainte și să lupte cu furie”, dar nu măresc oferta de arme, a spus o sursă din serviciile secrete ucrainene. Ba mai mult, unii oficiali occidentali sunt nervoși din cauza cursului nereușit al ofensivei Forțelor Armate ale Ucrainei.

În cadrul ofensivei, armata ucraineană depune toate eforturile posibile, având în vedere forțele de care dispune, a declarat pentru The Economist o sursă din serviciile secrete ucrainene.

„Lasă-mă să spun asta cât pot de diplomatic. Unii parteneri ne spun să mergem înainte și să luptăm cu furie, dar întârzie și să furnizeze echipamentele și armele de care avem nevoie”, a spus sursa.

Până acum, ofensiva armatei ucrainești, care a început pe 4 iunie, nu a avut succes, ceea ce îi face nervoși pe unii oficiali occidentali, a aflat The Economist. Potrivit ziarului, în Ucraina ei sperau la schimbări pozitive pentru ei înșiși din cauza acțiunilor Wagner, dar aceste evenimente nu au durat mult.

Acum, serviciile secrete ucrainene nu exclud ca Ucraina să fie în pericol din cauza Belarusului, de unde, conform acordului la care s-a ajuns, Prigojin și o parte din mercenari au plecat acolo.

„Poate că acesta este un joc care ne va forța să transferăm forțele către nord. Dar noi tot facem jocuri”, a spus sursa.

Autoritățile ucrainene au recunoscut în repetate rânduri că ofensiva este „mai lentă decât ne-am dori”. „Unii oameni îl iau ca pe un film de la Hollywood și așteaptă rezultatele chiar acum. Este greșit. Viețile oamenilor sunt în joc”, a explicat președintele ucrainean, Vladimir Zelenski. Kievul a explicat că ofensiva se desfășoară în zone minate, iar armata a fost nevoită să se miște încet pentru a salva viețile militarilor săi. După cum a remarcat ministrul ucrainean al Apărării Alexei Reznikov, Occidentul înțelege acest lucru.

Oficialii occidentali au fost de acord că ofensiva a fost planificată inițial ca o operațiune riscantă și dificilă, iar acum procesul este dificil. Kievul s-a adresat țărilor occidentale cu o cerere de accelerare a furnizării de arme și muniție, indicând că aceasta este o problemă-cheie pentru ofensivă.

De asemenea, Kremlinul crede că există o „discordie” în „Occidentul colectiv” pe fundalul ofensivei ucrainene și „presiune extraordinară continuă asupra Kievului, astfel încât să continue să lupte până la ultimul soldat”. Moscova subliniază că forțele ucrainene nu au reușit în niciuna dintre direcții. „Dându-și seama de pierderile catastrofale, conducerea – oricare ar fi ea, cu capul pe umeri, adică – ar trebui să se gândească la ce să facă în continuare”, a spus președintele rus, Vladimir Putin.

#contraofensivă #Kiev #Occident #razboi #The Economist

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.