Rolls-Royce lucrează la ceea ce ar putea fi cea mai scumpă mașină din lume. Boat Tail este cel mai nou proiect unicat, creat la comandă de casa britanică de lux.

Divizia de Coachbuilding de la Rolls-Royce revine în forță, cu primul său automobil unicat din era modernă. Inspirat de ambarcațiunile de lux, Boat Tail este o decapotabilă care măsoară 5,8 metri în lungime.

Sweptail a fost cotat la 12,8 milioane de dolari. Era la acea vreme cea mai scumpă mașină din lume, până când Bugatti a prezentat La Voiture Noire, cu un preț de 18,7 milioane de dolari.

Boat Tail însă, le întrece pe toate, pentru că vorbim despre 28 de milioane de dolari. Dacă vi se pare scump, trebuie să știți că sunt trei persoane în lume care au plătit deja suma. Și trei vor rămâne, pentru că Rolls-Royce dorește să păstreze exclusivitatea acestui automobil.

Rolls-ul din imagini este chiar primul construit. Noul său posesor vrea să-și păstreze anonimatul. Tot ce știm despre el este că mai are acasă un Rolls-Royce Boat Tail din 1932, restaurat.

La baza lui Boat Tail se află o versiune modificată a platformei Architecture of Luxury, pe care este construită și noua generație Phantom. Dar totul este nou la model. Panourile caroseriei, farurile LED ultra-înguste și stopurile au fost redesenate.

Restaurant de lux pe roți

Dar ceea ce atrage atenția în mod deosebit este partea posterioară cu un capac construit din lemn și balamale pe centru, cu două segmente care se deschid în direcții opuse.

Se regăsesc acolo două frigidere, un set special de tacâmuri din argint și farfurii din porțelan, amplasate pe un suport care se ridică atunci când portbagajul este deschis, pentru a facilita accesul. Două scaune din fibră de carbon și un parasolar pot ieși și ele din portbagajul-minune.

Modelul va fi echipat și cu un sistem de protecție special, care protejează cabina dacă ploaia începe când acoperișul este coborât.

Cea mai scumpă mașină din lume este pusă în mișcare de motorul V12 twin-turbo de 6,75 de litri, care dezvoltă 563 de cai putere.

Sursa: Promotor

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.