Tensiunile au crescut tot mai mult în ultimele săptămâni la centrala nucleară de la Energodar, acolo unde ucrainenii i-au învinuit pe ruși că, printr-un act de sabotaj, ar urma să arunce reactorul în aer. Scenariile sumbre au devenit tot mai probabile acum câteva zile, când presa europeană a relatat că ne aflăm într-un apogeu al tensiunilor în ceea ce privește siuația de la Zaporojie.
Dacă este sau nu posibil un asemenea scenariu catastrofal pentru omenire și dacă ar putea Rusia cu adevărat să recurgă la o asemenea manevră periculoasă, a explicat Vlad Kulminski, directorul Institutului pentru Inițiative Strategice și fostul vicepremier pentru reintegrare, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii”, informează jurnal.md.
Întrebat fiind dacă rușii ar putea merge până într-atât de departe încât să saboteze centrala de la Energodar și să pună în pericol sănătatea a zeci de milioane de oameni, inclusiv de pe teritoriul Federației Ruse, având în vedere ce s-a întâmplat cu barajul de la Nova Kahovka și mesajele văzute în ultimele zile, Kulminski a precizat că un asmenea scenariu, cu o explozie și pierderea controlului la cea mai mare centrală atomo-electrică din Europa, este cât se poate de real.
„Am fost în Ucraina 8 luni de zile și am revenit destul de recent de acolo, iar răspunsul la întrebarea dumneavoastră este da. Pot să explic și de ce: pentru că răspunsul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei pur și simplu eșuează. Iar războiul eșuat este cel mai mare pericol în istoria Federației Ruse pentru stabilitatea guvernului sau regimului de acolo”, a declarat Vlad Kulminski.
Potrivit acestuia, Federația Rusă devine vulnerabilă în cazul în care războiul declanșat din Ucraina se dovedește a fi pierdut. Pentru a evita însă pierderea cinfruntării armate, rușii, spune fostul vicepremier, ar putea recurge chiar la sabotaj și explozie la Zaporojie.
„Războaiele eșuate întotdeauna au fost cauza tulburărilor în Federația Rusă și, pentru a nu pierde acest război, pentru a opri contraofensiva ucraineană, ei pot să recurgă inclusiv și la acest pas, mai ales că dacă citiți ceea ce scrie în articolele recente ale lui Medvedev, veți vedea că el acolo vorbește despre folosirea armelor nucleare tactice. El spune că situația în care trăim noi astăzi este mult mai periculoasă decât Criza Caraibelor din 1962, atunci când toată lumea era în pragul unui război nuclear de proporții”, a explicat directorul Institutului pentru Inițiative Strategice.
Cu toate acestea, în pofida tuturor riscurilor din prezent și situației care s-a tensionat și mai mult în ultimele săptămâni, cetățenii Republicii Moldova se pare că nu conștientizează în totalitate căt de real este, de fapt, pericolul care planează asupra zonei în care locuim.
„Deci, situația prin care trecem noi acum este, într-adevăr, extrem de dificilă și mie mi se pare că noi toți nu prea conștientizăm în ce regiune trăim și trăim cu un sentiment fals de securitate sau de probleme mai mărunte într-o regiune care acum se află într-o etapă extrem de periculoasă”, a mai adăugat Kulminski.
Ceea ce se încearcă, în schimb, în prezent, este transmiterea unor mesaje diplomatice cât se poate de clare înspre Federația Rusă, din SUA, pentru a o face pe aceasta să înțeleagă că nimeni nu atentează la existența ei ca stat și nici la integritatea teritorială a acesteia, fapt care ar trebui să descurajeze apetitul rușilor de a mai folosi arme nucleare tactice sau de a organiza acțiuni de sabotaj la centrala nucleară de la Zaporojie.
„Chiar suntem în pragul unor evenimente foarte și foarte serioase. Statele Unite ale Americii fac acum tot posibilul pentru a transmite mesaje către Federația Rusă că nici SUA, nici NATO nu vor destrămarea Federației Ruse, pentru că se crede că dacă în Rusia va exista un sentiment că scopul este destrămarea Federației Ruse și încetarea existenței ei ca stat, atunci aceasta ar putea folosi arme nucleare tactice, ceea ce ar putea escalada într-un război NATO-Statele Unite-Federația Rusă. Deci, eu deja acum nu prea mai am dubii că ei ar putea să facă chestia aceasta”, a conchis fostul ministru pentru reintegrare.
