Peste 700 de persoane vor fi instruite cum să sprijine promovarea egalității de gen și prevenirea violenței împotriva femeilor și fetelor. Este vorba despre eleve și elevi, tinere și tineri, cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, inclusiv profesoare și profesori / facilitatori și psihologi, de la 18 instituiții de învățământ, centre de tineret, organizații non guvernamentale conduse de tineri, din diferite raioane ale Republicii Moldova.

În acest sens, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, va pilota proiectul inovator „Viitor mai bun/Better Future” și va utiliza o tehnologie de realitate virtuală (VR) de ultimă generație.

Totodată, scopul pilotării este de a crea un viitor mai bun pentru fete și băieți, de a promova egalitatea de gen și de a preveni violența împotriva femeilor și fetelor. Proiectul își propune să ajute tinerele și tinerii să-și imagineze un viitor mai bun, unde toată lumea este tratată în mod egal și beneficiază de oportunități egale la o viață mai bună, unde nu există hărțuire sexuală și discriminare.

Astfel, până în luna februarie 2022, vor fi desfășurate mai multe mese rotunde și organizate discuții pe tema violenței împotriva femeilor și fetelor. Elementul principal al proiectului pilot va fi testarea instrumentului „Realitatea Virtuală”, care se referă la ambianțe artificiale create pe calculator și care oferă o simulare a realității, încât utilizatorul poate căpăta impresia de prezență fizică aproape reală, atât în anumite locuri reale, cât și în locuri imaginare.

De asemenea, va fi elaborată și desfășurată o strategie de promovare și comunicare care va conține: o conferință de lansare, comunicate de presă, un video, cinci istorii, infografice.

„Aplicarea realității virtuale în domeniul eliminării violenței față de femei și fete este o abordare inovativă și considerăm că poate reprezenta o metodă eficientă de instruire pentru că se învață prin practicare. Prin exercițiul de simulare, se dorește explicarea diferitor scenarii în care tinerii trebuie să facă o alegere. Experții vor explica și vor da un feedback tinerilor cu privire la alegerile lor. Această aplicație poate fi folosită de un număr cât de mare de utilizatori care va contribui la promovarea relațiilor sănătoase, a atitudinilor și astfel va sprijini prevenirea violenței împotriva femeilor/fetelor și va accelera schimbarea către o societate în care egalitatea de gen este respectată”, spune Carolina Ungureanu, vice directoare și manageră de proiect al IDIS Viitorul.

În scurt timp urmează să fie anunțat un concurs de selectare a 12 instituții de învățământ, centre și organizații de tineret, ONG-uri. Totodată, vor fi implicate alte instituții, unde o asemenea inițiativă a fost deja desfășurată. În cadrul discuțiilor/meselor rotunde, participanților li se va pune la dispoziție seturi de ochelari pentru a vizualiza câteva scenarii care vor reda diferite cazuri.

„Violența împotriva fetelor și femeilor este o problemă globală persistentă și foarte răspândită. Manifestarea violenței împotriva fetelor și femeilor este adânc înrădăcinată în normele sociale, atitudinile și convingerile care au un impact asupra relațiilor interpersonale, familiei, comunității și a instituțiilor. Prin intermediul acestui proiect și prin abordarea /inovativă ce constă în aplicarea instrumentului de Realitate Virtuală, UN Women Moldova subliniază rolul crucial pe care îl are educația în promovarea egalității de gen, în contestarea stereotipurilor dar și încurajarea normelor sociale echitabile cu suportul și implicarea directă a generației tinere” menționează Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women Moldova.

Proiectul pilot „Better Future project among youth centres, youth NGO’s and educational institutions”, este implementat în perioada aprilie 2021 – februarie 2022, de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, cu susținerea UN Women Moldova și cu sprijinul financiar al Suediei în cadrul programului “Eliminarea violenței împotriva femeilor”.

#initiativa #proiect inovator #Realitatea Virtuala #tineri

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.