Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Zelenski a sosit la Vilnius pentru summitul NATO. Pe drum „a primit semnale” care nu-i sunt pe plac. Despre ce e vorba

11 Iul. 2023, 17:54
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Elena Putregai
11 Iul. 2023, 17:54 // Actualitate //  Elena Putregai

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a sosit marți, 11 iulie curent, la Vilnius pentru prima dată de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei. A aterizat cu un avion de stat polonez. Acolo se va desfășura timp de două zile Summitul NATO. Puțin mai devreme, pe contul oficial de Telegram, șeful statului vecin a criticat Alianța pentru incertitudinea cu privire la statutul Ucrainei.

Zelenski a ajuns pe aeroportul din Vilnius în jurul orei 15:45. A venit nu doar președintele, ci și prima doamnă a Ucrainei, Elena Zelenskaia. Această informație a fost confirmată jurnaliștilor locali de către secretarul de presă prezidențial, Serghei Nikiforov.

Potrivit președintelui, partea ucraineană, în drum spre Vilnius pentru summitul statelor membre ale blocului, „a primit semnale” că „se discută despre formularea fără Ucraina”.

Zelenski crede că aliații nu sunt probabil pregătiți să invite Ucraina în NATO sau să o facă membră a alianței. El a numit situația absurdă și fără precedent, în care nu există termene specifice nici pentru unul, nici pentru celălalt. În plus, „se adaugă niște cuvinte ciudate despre „condiții” chiar și pentru invitarea Ucrainei”, a scris el.

„Rămâne posibilitatea de a negocia aderarea Ucrainei la NATO în negocierile cu Rusia”, a subliniat Zelenski, adăugând că „incertitudinea este slăbiciune”. El intenționează să ridice problema la summit.

Ucraina a solicitat aderarea accelerată la NATO în septembrie 2022. Autoritățile țării au spus în repetate rânduri că la summitul de la Vilnius vor să primească un „semnal clar” că Kievul va fi acceptat în bloc și nu doar să audă declarații despre „ușile deschise” ale alianței. În același timp, Zelenski a remarcat că înțelege imposibilitatea intrării țării în NATO în timp ce ostilitățile continuă.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, consideră că este posibil să se discute despre apartenența Kievului doar dacă partea ucraineană câștigă. Totodată, a promis, la summit, Ucraina va primi un „semnal puternic”: potrivit secretarului general, ţările membre în comunicat vor susţine perspectiva aderării Ucrainei la bloc.

Washingtonul a declarat anterior că ar dori să evite o situație în care întreaga alianță „ar fi în război” cu Moscova, adică aderarea Ucrainei este posibilă după încheierea ostilităților. Statele Unite și Germania au susținut amânarea invitației Ucrainei la NATO, temându-se de o reacție a Rusiei, dar, potrivit Politico, înainte de summit, poziția lor „s-a înmuiat oarecum”. Țările baltice s-au pronunțat anterior în favoarea aderării Ucrainei la alianță cât mai curând posibil.

Dacă Ucraina nu va primi o invitație la summit, principalul obiectiv al țării va fi să primească garanții de securitate din partea Occidentului, a declarat Olga Stefanishyna, viceprim-ministru pentru Integrare Europeană și Euro-Atlantică. Disponibilitatea de a le oferi a fost exprimată de președintele american Joe Biden.

Moscova a cerut în repetate rânduri țărilor NATO să refuze să mute alianța spre est, inclusiv în detrimentul Ucrainei. Kremlinul a declarat că împiedicarea Kievului să adere la NATO rămâne unul dintre obiectivele operațiunilor militare lansate în februarie 2022.

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!