Trecerea spitalelor raionale din gestiunea administrațiilor publice locale în gestiunea Ministerului Sănătății oferă posibilitatea de a investi rapid și țintit în infrastructura instituției medicale. O spune deputatul PAS, Adrian Belîi, potrivit căruia suma pe care o alocau consiliile raionale spitalelor era una foarte mică, iar din acest motiv pacienții nu aveau parte de condiții moderne de spitalizare și de precizia echipamentelor medicale performante, notează ipn.md.

Deputatul PAS, Adrian Belîi, spune că guvernarea și-a propus să modernizeze spitalele din țară și să ofere servicii medicale de calitate. Potrivit parlamentarului, vor fi create centre pentru asistența pacienților care suferă un accident vascular cerebral. Este vorba despre nouă centre AVC primare: în zona de nord – Edineț, Soroca și Bălți, centru – Orhei, Ungheni, Chișinău, Hâncești, Căușeni, iar în zona de sud – Comrat și Cahul. În Chișinău ar urma să existe două centre de AVC primar – la Institutul de Medicină Urgentă și Institutul de Neurologie și Neurochirurgie.

„Reforma spitalelor ține de ajustarea asistenței medicale spitalicești la realitățile actuale, adică la condițiile actuale socio-economice, dar și la dezvoltarea științei tehnologice medicale. Un spital contemporan trebuie să fie un spital multidisciplinar și care oferă pacienților servicii de înaltă performanță. De aceea, nouă spitale din țară vor fi transformate suficient de mult pentru a deveni centre regionale de acordare a asistenței medicale în caz de accident vascular cerebral. Asta înseamnă dotare cu tomografie computerizată, cu laboratoare de radio-intervenție, dar și cu posibilitatea consultării la distanță”, a spus deputatul PAS, Adrian Belîi.

Potrivit deputatului, trecerea spitalelor raionale în gestiunea Ministerului Sănătății este o reformă care permite majorarea investițiilor în infrastructură și eficientizarea managementului spitalicesc.

„Această reformă vizează coordonarea deciziilor și finanțarea țintită și rapidă a infrastructurii din jurul spitalului și a aspectelor care nu sunt acoperite de Compania Națională de Asigurări în Medicină, dezvoltarea infrastructurii nemedicale a spitalului. De exemplu, termoizolarea, amenajarea spațiilor adiacente, parcării. Datele arată că acea cotă-parte cu care contribuiau consiliile locale în dezvoltarea spitalelor raionale era între 1% și 3%. Unde sunt fluxuri de bani, acolo sunt și interese, iar la nivel raional aceste fluxuri trezesc un interes deosebit. De aceea, pentru a da posibilitatea Ministerului Sănătății să finanțeze rapid și țintit acțiunile de modernizare a spitalelor s-a decis această reformă”, a explicat parlamentarul.

Legea privind trecerea spitalelor raionale din gestiunea autorităților publice locale în gestiunea Ministerului Sănătății a fost adoptată de Parlament în decembrie 2022. Potrivit legii, terenurile și clădirile spitalelor au rămas în gestiunea consiliilor raionale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#deputat #lege #PAS #spitale

Cel puțin 18 persoane au fost ucise luni, 2 noiembrie, în orașul ucrainean Komișuvaha, situat în apropierea liniei frontului în provincia sud-estică Zaporojie, în urma unui atac aerian în care Rusia a lansat aproximativ zece bombe ghidate, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a susținut că aceste bombe au țintit o școală unde civilii primeau ajutor umanitar, relatează Agerpres.

„Atacurile au fost îndreptate împotriva unei școli folosite în scopuri umanitare, oamenii primeau ajutor umanitar acolo”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare.

El a precizat că este vorba despre bombe glisante, adică bombe clasice de aviație cărora li s-au adăugat aripi retractabile și un sistem de navigație prin satelit, în unele cazuri și motoare, fiind astfel transformate în bombe ghidate ce pot fi lansate din avioane de la o distanță de 70-90 de kilometri de țintă, permițând aviației de atac ruse să acționeze în afara razei de acțiune a sistemelor antiaeriene ucrainene.

Pe lângă acea școală în sine, unele dintre bombele care au urmat impactului inițial au fost lansate asupra „adăpostului unde oamenii se refugiau”, a mai susținut Zelenski.

„Nu se poate ca rușii să nu știe că, în fiecare săptămână, locuitorii care au rămas în Komișuvaha primesc ajutor umanitar chiar acolo”, a adăugat el.

Acest atac fără precedent, a continuat președintele ucrainean, „este o dovadă în plus că Rusia nu dorește dezescaladarea”.

După operațiunea umanitară de la Oleșki, unde un armistițiu umanitar de șase zile a permis evacuarea civililor din acest oraș din provincia ucraineană sudică Herson, „a fost un moment în care s-ar fi putut face noi pași pentru a demonstra că progresul către pace este posibil”, dar, „cu aceste crime, Rusia transmite un semnal complet opus”, a mai afirmat Zelenski, care le-a cerut aliaților Ucrainei „un răspuns contondent și decisiv” împotriva Rusiei.

Aceasta din urmă nu a transmis încă versiunea sa asupra bombardamentului de la Komișuvaha.

Potrivit guvernatorului regional ucrainean, bilanțul de 18 morți este provizoriu și numărul victimelor ar putea crește, întrucât 27 de persoane sunt date dispărute și alte cinci sunt rănite.