Cel mai avut dintre miniștrii numiți luni în cabinetul Recean este Andrei Spînu. Pe lângă dividente și conturi bancare, el și apropiații săi dețin o casă de peste 128 de metri pătrați, valoarea căreia depășește 4,7 milioane de lei.

În posesia familiei șefului de la Infrastructură se mai numără un Audi Q5, fabricat în 2014 și cumpărat în 2017, cu valoare de 380.000 de lei. Un alt automobil este VW Tiguan din 2019, achiziționat în 2020, cu valoare de piață de 27.000 de dolari.

Pe numele lui Spînu și ai membrilor familiei sale sunt deschis cel puțin 14 conturi bancare, în lei, roni, dolari și euro, iar ministrul și apropiații lui dețin cote în cadrul mai multor întreprinderi. Cel mai scump dintre terenurile deținute de familia Spînu este un intravilan care valorează 3,3 milioane de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Averea și datoriile lui Dan Perciun

În declarația deputatului Dan Perciun se regăsesc cote părți ai unui apartament de 78,2 metri pătrați. Achizițiile au fost făcute în 2017 și 2020, iar valoarea totală a tranzacțiilor depășește un milion de lei.

Noul ministru are contractate și două credite, unul de 9000 de lire și altul de 300.000 de lei. Împrumuturile urmează să fie restituite în 2027 și 2036.

Pe parcursul anului 2022, Perciun a primit salariu cumulativ de 17.108 lei de la Parlament și donație de 3000 de lire sterline de la tatăl său.

Adrian Efros, șeful de la MAI cu avere modestă?

Familia noului ministru de Interne are o casă și câteva imobile obținute prin moștenire în anul 2018. Valoarea locuinței, indicată în declarație, este de peste 40.000 de lei. În același an, Efros și apropiații săi au primit prin moștenire câteva terenuri agricole.

În posesia funcționarului se mai numără și o Skoda Fabia cu valoare de 5500 de euro, fabricată în 2016 și achiziționată în 2021.

Declarații de avere Perciun… by Realitatea.md

#avere #declarație #Efros #Perciun #Spinu

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.