Parlamentul Rusiei a prelungit marți vârsta maximă la care bărbații pot fi mobilizați pentru a servi în armată cu cel puțin cinci ani – în cazul ofițerilor de rang înalt, până la vârsta de 70 de ani.

În septembrie anul trecut, Rusia și-a anunțat prima mobilizare de la cel de-al Doilea Război Mondial, chemând peste 300.000 de rezerviști într-un proiect de urgență adesea haotic pentru a-și sprijini războiul din Ucraina, o campanie care a fost mult mai lungă și mai epuizantă decât se așteptase Moscova și nu dă semne de sfârșit.

Rusia ridică limita superioară de vârstă a bărbaților pentru a fi chemați pentru serviciul militar obligatoriu de la 27 la 30 de ani și a îngreunat evitarea de către tineri a recrutării, trimițând acum ordinele de chemare pe mail.

Legea adoptată marți permite ca bărbații care și-au încheiat serviciul obligatoriu fără niciun alt angajament să fie mobilizați până la vârsta de 40, 50 sau 55 de ani, în funcție de categorie, anunță Duma de Stat pe site-ul său. În toate cazurile, limita de vârstă a fost majorată cu cinci ani.

Rusia menține, de asemenea, o „rezervă mobilizată” de bărbați care s-au înscris pentru a primi pregătire militară periodică și o bursă după încheierea serviciului lor obligatoriu sau profesional.

Noua lege înseamnă că cei din această rezervă cu gradele cele mai înalte pot fi acum rechemați în serviciu până la vârsta de 70 de ani, față de 65 de ani.

Ministrul Apărării Serghei Șoigu a declarat că intenționează să crească numărul de bază al personalului de luptă în serviciu – soldați profesioniști contractați și recruți – la 1,5 milioane de la 1,15 milioane.

#mobilizare #razboi #Rusia #Ucraina #vârsta

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.