Republica Moldova se retrage din Acordul internațional cu privire la zahăr, încheiat la Geneva la 20 martie 1992. Totodată, va înceta calitatea de membru a țării noastre în Organizația Internațională a Zahărului (ISO). Proiectul de lege care conține aceste prevederi a fost adoptat de legislativ, în lectura a doua, astăzi, 20 iulie.

„Printre motivele care au generat inițierea retragerii din Acordul internațional cu privire la zahăr se regăsesc imposibilitatea de a participa la reuniunile plenare ale Consiliului ISO; obligația de a pregăti și furniza, periodic, ample rapoarte statistice privind producerea și procesarea sfeclei de zahăr, ceea ce invocă cheltuieli administrative și de personal; diminuarea în ultimii ani a suprafeței terenului plantat cu sfeclă de zahăr, dar și a volumului de zahăr procesat în Republica Moldova, ceea ce diminuează din necesitatea de a păstra apartenența la ISO. De asemenea Republica Moldova a solicitat, în repetate rânduri, micșorarea pentru țara noastră a numărului de voturi și respectiv a sumei cotizației anuale pe care trebuie să o achite țara (pentru fiecare vot să efectuează plata cotizației), solicitare care nu a fost acceptată de Consiliul Internațional al Zahărului, care este autoritatea superioară a organizației. Pentru anul în curs, suma cotizației constituie aproximativ 140 mii de lei”, se arată într-o notă informativă a Legislativului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare menționează că la baza deciziei de retragere din Acordul internațional cu privire la zahăr se află analizele tendințelor de dezvoltare a ramurii producerii de zahăr, stocurilor de zahăr existente, precum și a consultării opiniei mediului de afaceri.

Retragerea Republicii Moldova din Acordul nominalizat nu va avea consecințe pe plan intern, la nivel bilateral, regional sau multilateral și nu va crea impedimente la încheierea altor tratate.

Nu ne mai ia nimeni cu zăhărelul! Moldova renunță încă la două acorduri internaționale

#acord #CSI #Moldova #zahar

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.