Clădirea Președinției și Parlamentului au renovate timp de mai mulți ani, după ce, la 7 aprilie 2009 edificiile au fost vandalizate în timpul mitingurilor de protest. Ghidul turistic Andrei Smântână spune că în acest răstimp ședințele Parlamentului și Aparatul Președintelui au activat în alte edificii.

„Clădirea Președinției și Parlamentului au fost vandalizate în timpul mitingurilor de protest din aprilie 2009. Atunci, printre manifestanți s-au infiltrat persoane dubioase, dirijate de forțele obscure, care au provocat dezordine în masă și daune ambelor clădiri. A fost nevoie de ani de zile pentru a le renova. În tot acest răstimp ședințele Parlamentului și Aparatul Președintelui au activat în alte edificii. Clădire Parlamentului a fost construită în anul 1976. A fost inițial sediul Comitetului central al partidului comunist al Uniunii Sovietice, iar apoi a devenit sediul Parlamentului, după proclamarea Independeței Republicii Moldova”.

Vis-a-vis de Parlement în trecut s-a aflat biserica Luterană, care la începutul anilor 1960, care a fost demolată, iar deja mai târziu, între anii 1984 – 1989 s-a construit actualul Palat Prezidențial. Autorii Proiectului sunt 3 arhitecți.

„Biserica „Schimbarea la Față”, terminată în anul 1902, după planurile artihectului Mihail Seroținschi, în stil neobizantin. Inițial a fost capela gimnaziului de băieți nr. 2, care mai apoi a fost reorganizat în liceul de băieți Mihai Viteazul”, spune Andrei Smântână

Teatrul de Operă și Balet Maria Bieșu a fost fondat în anul 1957, iar clădirea în care activează astăzi teatrul a fost construită în anul 1980.

„Maria Bieșu timp de câteva decenii a evolaut pe scena acestui teatru, care astăzi îi poartă numele. Teatrul dispune de o sală spațioasă cu o capacitate de 1200 de locuri și aici în fiecare toamnă se petrece festivalul Invită Maria, care a început să se organizeze în timpul vieții Mariei Bieșu și continuă până acum”, povestește ghidul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În continuare, vă invităm să vizionați emisiunea integrală.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2023.

#Buget Civil #Chisinau #Chisinaul Turistic #ghid turtistic

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.