Republica Moldova marchează astăzi cea de-a 29-a aniversare a Constituției. Adoptată în urma referendumului consultativ, care a avut loc pe data de 6 martie 1994, pe 29 iulie 1994 legea supremă a țării a fost votată de Parlament.

Președintele țării, Mircea Snegur, a promulgat Constituția imediat după votarea ei, chiar în sala de ședințe plenare a Legislativului. Constituția Republicii Moldova este compusă din șapte titluri, fiecare fiind împărțit în capitole și secțiuni.

Similar altor state din Europa, Curtea Constituțională din Republica Moldova este unica autoritate a statului care interpretează Constituția oficial și verifică dacă legile și alte acte normative sunt în acord cu Constituția.

Toate dispozițiile Constituției au o importanță egală, fiind un manifest al realizărilor şi al dezideratelor care trebuie transpuse în viață.

Potrivit aprecierilor mediului academic, la baza Constituției Republicii Moldova se află modelul francez al constituționalismului, care a fost preluat de majoritatea statelor europene.

Membrii comisiilor parlamentare pentru elaborarea legii au studiat conținutul normativ a peste 60 de constituții ale statelor lumii, au analizat cele mai importante acte istorice care stau la baza constituționalismului: „Magna Charta Libertatum”, „Petiția Dreptului” („The Petition of Right”), „Habeas Corpus Act”, „Bill of Rights”, Declarația de Independență a SUA, Declarația Drepturilor Omului şi ale Cetățeanului din Franța etc. Proiectul legii supreme a țării a fost avizat pozitiv de Consiliul Europei, Comisia de la Veneția, de alte organizații internaționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Constitutia Republicii Moldova #document #Mircea Snegur #parlament

Ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, spune că reacția Moscovei după achiziția Portului Internațional Giurgiulești reflectă nemulțumirea Rusiei față de creșterea influenței regionale a României. Declarația a fost făcută la Digi24, după ce un oficial al diplomației ruse a criticat Bucureștiul și a susținut că portul ar putea fi folosit pentru transportarea armelor către Ucraina.

Oana Țoiu afirmă că achiziția portului reprezintă, în primul rând, un obiectiv economic pentru România și face parte dintr-o discuție mai veche dintre București și Chișinău.

„România are niște obiective foarte clare legate de creșterea propriei economii, de creșterea aportului pe care îl avem, inclusiv în comerțul internațional”, a declarat ministra.

Țoiu a declarat că negocierile privind Portul Giurgiulești au început cu mult timp înainte ca achiziția să fie finalizată. De asemenea, ministra a subliniat că România este „mândră” că tranzacția a fost încheiată și a evidențiat importanța portului pentru comerțul Republicii Moldova.

„Vorbim de un port care gestionează peste 60% din exporturile Republicii Moldova”, a spus ea.

Oana Țoiu a adăugat că, pe lângă obiectivul economic, achiziția poate contribui la consolidarea influenței României în regiune. În acest context, ea a menționat și rolul Portului Constanța ca hub logistic important pentru transportul de mărfuri și cereale.

Referindu-se la declarațiile venite de la Moscova, Oana Țoiu a afirmat că Rusia încearcă să mute atenția în afara propriilor granițe și a acuzat existența unor tentative de „manipulare a adevărului” și „propagandă”.

Întrebată dacă afirmațiile oficialului rus pot fi interpretate drept o amenințare, șefa diplomației române a răspuns că le vede drept „o nemulțumire pe care Rusia o are față de creșterea influenței regionale a României” și față de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

Țoiu a amintit, în acest context, deschiderea unor capitole de negociere pentru aderarea Republicii Moldova la UE și a spus că România a contribuit la acest proces.

Precizările au venit după un interviu acordat de Iuri Pilipson, directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul Ministerului rus de Externe, în care acesta a criticat acțiunile României în Republica Moldova. Pilipson a susținut că România ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme către Ucraina:

„România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat”, a menționat el.