Rapoartele financiare ale Academiei de Științe a Moldovei (AȘM) nu prezintă o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil. Concluzia se conține în auditul efectuat de către Curtea de Conturi asupra raportului auditului privind situația financiară a Academiei de Științe a Moldovei încheiat la 31 decembrie 2020.

Potrivit rapoartelor financiare ale Academiei de Științe a Moldovei, la data de 31 decembrie 2020, valoarea totală a activelor gestionate de către AȘM a constituit 107,25 milioane lei. Bugetul Academiei de Științe în anul 2020 a fost executat la partea de venituri în sumă de 17,42 milioane lei, și la partea de cheltuieli – în sumă de 21,29 milioane lei.

În opinia Curții de Conturi, rapoartele financiare nu prezintă o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil, opinie influențată de mai multe aspecte, precum:

subevaluarea grupei de conturi „Terenuri”, urmare a necontabilizării a 17,65 ha de terenuri, proprietate publică de stat, în valoarea de 107,25 milioane lei;
supraevaluarea grupei de conturi „Investiții capitale în active în curs de execuție” cu suma de 71,39 milioane lei, ca rezultat al înregistrării în evidența contabilă a AȘM a valorii investițiilor desfășurate în clădirile gestionate de către instituția publică Liceul teoretic-republican „Aristotel” din subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în sumă de 69,86 milioane lei, precum și a sumei de 1,53 milioane lei, aferente elaborării documentelor de proiect pentru 3 obiecte investiționale, utilizarea ulterioară a cărora nu a fost confirmată de către entitate în cadrul auditului;
valorile conturilor „Plata pentru locațiune” și „Alte creanțe ale instituțiilor bugetare” au fost diminuate cu suma de 325,12 mii lei, ca rezultat al necalculării și neînregistrării la venituri a plății pentru anul 2020 a chiriei încăperilor cu suprafața totală de 626,07 m.p., situate în mun. Chișinău, str. Sprâncenoaia 5/4, utilizate de către o persoană terță în baza unui contract de locațiune expirat. Astfel, AȘM a încheiat cu persoana terță contractul de locațiune, solicitând de la locatar să restituie încăperile nelocuibile a imobilelor și terenul aferent acestora la expirarea termenului contractului nominalizat (31.12.2019). La data de 03.01.2020, imobilul respectiv a fost debranșat de la rețele de alimentare cu energie electrică, apă și canalizare, însă persoana fizică continuă să utilizeze patrimoniu public până în prezent, fără achitarea plății de locațiune. Pe acest caz, AȘM a înaintat materialele în instanța de judecată.

Auditul a fost limitat în a se expune și asupra soldurilor inițiale și finale ale contului „Stocuri de materiale de uz gospodăresc și rechizite de birou” în sumă de 1,76 milioane lei și, respectiv, 1,81 milioane lei, deoarece acestea conțin 1447 denumiri de poziții, iar în urma inventarierii selective, efectuate de către audit, pe 86 poziții cu valoare totală de 194,80 mii lei, s-au constatat lipsuri în cazul a 31 poziții în sumă de 64,30 mii lei, sau circa 33 % din valoarea soldului verificat.

Un exemplu al managementului ineficient al patrimoniului public poate servi Complexul de bunuri imobiliare din extravilanul comunei Băcioi. Astfel, ca urmare a unei colaborări instituționale deficitare între Academia de Științe a Moldovei și Agenția Proprietății Publice a fost admisă situația când administrator al terenului cu suprafață de 12,68 ha este Agenția Proprietății Publice, care însă nu a înregistrat drepturile patrimoniale asupra terenului în Registrul bunurilor imobile, iar clădirile aflate în evidența contabilă a Academiei, în sumă de 55,57 milioane lei, sunt nevalorificate.

Totodată, situația aferentă utilajului cu raze Gama, în sumă de 11,63 milioane lei, rămâne a fi neutilizat încă din anul 2012, din motiv că Guvernul Republicii Moldova nu și-a onorat obligațiunile privind construcția Centrului de Tehnologii Ionizante, care să satisfacă cerințele minime de securitate a procesului de cercetare, indicate în condițiile proiectului de grant, în baza căruia utilajul Gama a fost recepționat.

O situație precară a fost constatată și în cazul asigurării bunei gestionări a terenurilor proprietate publică de stat. Astfel, în anul 2019, AȘM a exclus din evidența contabilă 33 de terenuri, în sumă totală de circa 318 milioane lei, cu suprafața totală de circa 187,2 ha, în lipsa actelor de transmitere a terenurilor către Agenția Proprietății Publice, administrator al terenurilor respective. În prezent, o parte din terenurile nominalizate se află în folosință temporară la unii agenți economici privați (în baza unor contracte de colaborare și/sau de parteneriat public privat), nefiind clar care instituție publică este responsabilă de monitorizarea modului de folosință a acestor terenuri.

Curtea de Conturi conchide că, deficiențele nominalizate indică asupra unor iregularități care au un caracter pervaziv și semnificativ asupra rapoartelor financiare ale Academiei de Științe a Moldovei, fiind emisă opinia contrară. În context, Curtea de Conturi a înaintat recomandări menite să asigure remedierea neconformităților depistate, care urmează a fi implementate în termenii stabiliți.

#AȘM #Curtea de Conturi #rapoarte #terenuri

Peste 3.000 de camioane au traversat în ultimele 24 de ore punctele vamale ale Republicii Moldova, în ambele direcții. Traficul este în creștere din cauza exporturilor de cereale, a schimbării rutelor comerciale și a numărului mai mare de transporturi de mărfuri din Ucraina care tranzitează țara noastră, anunță Serviciul Vamal (SV).

Pentru a evita cozile la frontieră, autoritățile le recomandă transportatorilor să aleagă punctul de trecere în funcție de traseu și de tipul mărfurilor transportate. Cei care merg spre Leușeni–Albița sau Sculeni–Sculeni cu camioane goale pot opta, în funcție de itinerar, pentru punctele de trecere Cahul–Oancea sau Costești–Stânca.

În cazul camioanelor care transportă marfă, alegerea traseului depinde și de controalele necesare. De exemplu, dacă mărfurile trebuie să treacă prin verificări fitosanitare sau sanitar-veterinare, transportatorii trebuie să aleagă un punct vamal unde sunt disponibile aceste servicii. Totodată, prin Cahul–Oancea pot ieși din țară camioanele încărcate cu mărfuri ale companiilor care au statut de operator economic autorizat (AEO).

Pentru a reduce timpul de așteptare la Costești–Stânca, transportatorii pot folosi sistemul de programare electronică BQS. Acesta le permite să își planifice din timp plecarea de la depozit și sosirea la frontieră.

SV recomandă și folosirea sistemului NCTS, prin care declarația de tranzit poate fi completată și transmisă electronic înainte ca camionul să ajungă la frontieră. În acest fel, autoritățile vamale pot primi din timp informațiile necesare pentru pregătirea formalităților.

De asemenea, transportatorii pot depune în avans declarația sumară de intrare în Uniunea Europeană (ENS), inclusiv de pe teritoriul Republicii Moldova, dacă au acces la sistemele informatice necesare. Această declarație este obligatorie pentru intrarea mărfurilor în UE și trebuie depusă separat de declarația de tranzit prin NCTS.

Pentru a evita aglomerația, autoritățile recomandă transportatorilor să își împartă cursele pe zile și intervale orare diferite și să verifice situația traficului înainte de plecare. De asemenea, pregătirea din timp a documentelor necesare poate grăbi trecerea frontierei.

SV menționează că ține legătura cu autoritățile din România pentru a coordona activitatea la punctele de trecere. În posturile cu trafic intens a fost suplimentat personalul, iar cele două părți caută soluții pentru a procesa mai repede camioanele și a folosi cât mai eficient infrastructura existentă.