UPDATE 15:22

Ion Răuleț, Consilier al Biroului comercial-economic din cadrul Ambasadei Republicii Moldova în Federația Rusă a expediat la adresa redacției Realitatea un mail, prin care anunță că ”această măsură (taxa de 20%) se aplică doar față de țările nepreitenoase care se regăsesc în HG al FR nr. 430/2022. Atrag atenția, că Republica Moldova nu face parte din această listă și mai mult nu are nimic cu tensiunile din ultima perioadă”.

Totodată, Oficiul Național al Viei și Vinului nu a răspuns, deocamdată, la telefon, pentru a explica de ce a expediat o astfel de atenționare către venificătorii din Moldova.

știrea inițială

Ministerul Dezvoltării Economice din Rusia a anunțat că taxele de import pentru vinurile provenite din țări considerate „neprietenoase” vor fi majorate drastic, de la 12,5% la 20%. Această decizie a fost luată ca parte a măsurilor de introducere a „contrasancțiunilor” asupra statelor occidentale.

Serviciul de presă al ministerului a informat că această măsură va afecta produsele cu o valoare de cel puțin 1,5 dolari pe litru și va rămâne în vigoare până la sfârșitul anului 2023.

De această măsură sunt afectați și exportatorii moldoveni care își livrează producția. Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darie a expediat o scrisoare Oficiului Național al Viei și Vinului prin care înștiințează instituția despre majorarea taxei, care vizează și exportatorii moldoveni car îți livrează vinurile în Federația Rusă. Oficiul, la rândul său, a expediat scrisoarea către producătorii din Republica Moldova.

BANI.MD a intrat în posesia documentului și l-a făcut public.

Ministerul Finanțelor de la Moscova a justificat această măsură prin dorința de a proteja autohtoni de vin din Rusia. Aceștia s-au confruntat cu presiunea concurenței din partea vinurilor străine, ceea ce ar fi putut duce la o creștere semnificativă a prețurilor pentru consumatori.

Prin majorarea taxelor de import, autoritățile ruse speră să susțină industria vinicolă internă și să asigure o competitivitate mai mare pe piața internă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu toate acestea, importatorii de alcool au avertizat că vor fi nevoiți să crească prețurile la produsele lor, după majorarea taxelor de către autoritățile ruse. Această măsură poate avea un impact asupra consumatorilor și poate genera o creștere a costurilor pentru vinurile importate, conform sursei citate.

În plus, experții au remarcat că introducerea unor taxe ridicate de import poate afecta negativ calitatea vinurilor rusești, deoarece lipsa concurenței pe piață ar putea reduce presiunea asupra producătorilor autohtoni pentru a îmbunătăți și a inova.

Această decizie a Rusiei vine în contextul tensiunilor politice și economice cu statele occidentale, iar industria vinicolă din țările afectate de măsura de majorare a taxelor de import poate avea de suferit.

Ultimele date al Băncii Naționale arată că în trimestrul unu al anului 2023 Rusia se afla abia pe locul opt în clasamentul piețelor de desfacere a vinului, cu o cotă de 3,4%, practic la același nivel cu Serbia și Statele Unite. Vinurile exportate în Federația Rusă au însumat 1,83 milioane de dolari.

#export #Moldova #Rusia #taxe #vin

Suedia va reintroduce de joia viitoare, 12 noiembrie, controale la frontiere pentru o perioadă de șase luni pe baza unei evaluări privind existența unei amenințări serioase la adresa ordinii publice și a securității interne, a anunțat joi guvernul suedez într-un comunicat, transmite Reuters.

Autoritățile de la Stockholm susțin că principalele riscuri sunt legate de invazia rusă la scară largă în Ucraina și de consecințele acesteia asupra securității europene. Guvernul avertizează în special asupra amenințărilor hibride și a activității unor actori ostili care se deplasează și acționează în interiorul spațiului Schengen.

„Evaluarea se bazează, în principal, pe situația serioasă de securitate rezultată în urma invaziei ruse la scară largă în Ucraina, care a dus la apariția unor amenințări hibride și la prezența și acțiunile unor actori ostili în interiorul spațiului Schengen”, se arată în comunicatul guvernului suedez.

Măsura va permite autorităților să efectueze verificări la frontierele interne ale țării, inclusiv la cele terestre, aeriene și maritime, potrivit notificării transmise Comisiei Europene. Controalele se vor desfășura în perioada 12 noiembrie 2026 – 11 mai 2027, transmite Digi24.

Suedia avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride

Decizia vine pe fondul preocupărilor tot mai mari ale autorităților suedeze privind riscurile generate de activitățile ostile ale unor state străine. Amenințările hibride pot include atacuri cibernetice, acte de sabotaj împotriva infrastructurii esențiale, operațiuni de dezinformare și alte acțiuni menite să destabilizeze instituțiile și societatea, fără a ajunge la nivelul unui conflict militar convențional.

Suedia a atras în repetate rânduri atenția asupra vulnerabilității infrastructurii critice din regiunea Mării Baltice. În ultimii ani, mai multe incidente care au implicat avarierea unor cabluri submarine de comunicații și de transport al energiei au determinat statele din regiune să își intensifice cooperarea în domeniul securității.

În noiembrie 2024, miniștrii apărării din Suedia și Lituania au condamnat avarierea unui cablu submarin de comunicații care lega cele două țări. Oficialii au afirmat atunci că incidentul trebuie analizat în contextul creșterii amenințărilor reprezentate de Rusia și al intensificării activităților hibride în Europa. Guvernele celor două state au subliniat importanța protejării infrastructurii critice pentru securitatea și reziliența societăților europene.

Serviciul suedez de securitate a avertizat, de asemenea, că activitățile de sabotaj și operațiunile desfășurate de actori străini reprezintă riscuri pentru țară. Într-o evaluare publicată în martie 2026, instituția a arătat că Rusia rămâne principala amenințare la adresa securității Suediei și că activitățile rusești de influență clandestină și de sabotaj ar putea deveni mai frecvente.

Oficialii suedezi au atras atenția și asupra riscului ca infrastructura energetică, de comunicații și de transport să fie vizată de operațiuni care urmăresc să afecteze funcționarea serviciilor esențiale.

Controalele la frontiere, o măsură folosită și în anii precedenți

Reintroducerea controalelor nu este o premieră pentru Suedia. Autoritățile de la Stockholm au prelungit în mod repetat această măsură în ultimii ani, invocând amenințări la adresa ordinii publice și a securității interne.

În mai 2026, guvernul suedez a decis menținerea controalelor pentru încă șase luni, până la 11 noiembrie. La acel moment, justificarea oficială viza în special criminalitatea transfrontalieră organizată, inclusiv activitățile unor grupări care ar avea legături cu actori statali străini, precum și amenințările teroriste.

Autoritățile au susținut că verificările la frontiere oferă instituțiilor instrumentele necesare pentru identificarea persoanelor care ar putea reprezenta un risc pentru securitatea internă. Poliția suedeză stabilește locurile și modalitățile în care sunt efectuate controalele, acestea urmând să fie adaptate la nivelul amenințărilor.

Noua decizie păstrează caracterul temporar al măsurii, dar evidențiază schimbarea accentului în evaluarea riscurilor de securitate. Dacă în perioadele anterioare guvernul a pus în prim-plan criminalitatea transfrontalieră și terorismul, de această dată invocă în mod explicit consecințele războiului din Ucraina și amenințările hibride asociate acestuia.

Mai multe state europene au reintrodus controale în spațiul Schengen

Suedia nu este singura țară care recurge la această măsură. Mai multe state europene au reintrodus sau au prelungit controalele la anumite frontiere interne, invocând motive precum migrația neregulamentară, criminalitatea organizată, terorismul și amenințările la adresa securității naționale.

Potrivit Comisiei Europene, Danemarca și Norvegia au notificat, la rândul lor, controale pentru perioada 12 noiembrie 2026 – 11 mai 2027. În cazul Danemarcei, autoritățile invocă inclusiv riscul unor acte de sabotaj și amenințările la adresa securității interne. Norvegia menționează riscurile de sabotaj care vizează sectorul energetic.

Germania, Austria, Polonia și Franța se numără, de asemenea, printre statele care au notificat controale la anumite frontiere interne, pentru perioade diferite și din motive specifice.

Reintroducerea controalelor la frontierele interne este permisă de legislația europeană, însă reprezintă o măsură excepțională, care trebuie utilizată ca ultimă soluție. Codul frontierelor Schengen permite statelor membre să recurgă temporar la verificări atunci când există o amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne.

În cazul amenințărilor previzibile, controalele pot fi introduse pentru perioade de până la șase luni, cu posibilitatea prelungirii în condițiile prevăzute de legislația europeană. Măsurile trebuie să respecte principiile necesității și proporționalității, iar amploarea și durata lor trebuie limitate la ceea ce este strict necesar pentru gestionarea riscurilor.

Reintroducerea controalelor nu înseamnă însă suspendarea apartenenței Suediei la spațiul Schengen. Libera circulație rămâne principiul de bază, dar autoritățile pot efectua temporar verificări la frontiere atunci când consideră că situația de securitate o impune.