Proiectul de lege ce prevede că restituirea impozitelor și taxelor agenților economici din unitatea autonomă se va realiza de la bugetul unității teritoriale autonome a fost consultat public astăzi, 14 august. La discuții au participat deputați din Comisia economie, buget și finanțe și Comisia administrație publică și dezvoltare regională, deputați din Adunarea Populară a Găgăuziei, Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Olga Golban și alți oficiali.

Conform mecanismului propus, în cazul în care după încheierea exercițiului bugetar, suma restituirilor la impozite și taxe depășește suma încasărilor, atunci diferența va fi compensată prin transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat în anul bugetar următor.

„Esența proiectului este să avem mai multă corectitudine și echitate în administrarea fiscală între diferite localități din țară. Încercăm să creăm condiții pentru un compromis rezonabil în societate și între regiuni”, a menționat Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

Propunerile formulate în cadrul consultărilor urmează a fi discutate de către autorii inițiativei în pregătirea proiectului de lege pentru lectura a doua. Guvernul a propus, în avizul aprobat, ca respectiva lege să intre în vigoare la 1 octombrie 2023.

O analiză a situației a constatat că sumele TVA restituite din bugetul de stat sunt în continuă creștere și, doar în ultimii 5 ani, bugetul de stat a rambursat peste 640 milioane de lei în calitate de sumă TVA către UTAG.

Amintim că, la ședința plenară din 31 iulie, curent, deputații (55) au votat în prima lectură proiectul de modificare a Codului fiscal pentru a reglementa mecanismul de restituire a impozitelor și taxelor în beneficiul agenților economici din unitatea autonomă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#proiect de lege #TVA #UTA Gagauzia

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.