Un număr de opt piloți ucraineni, vorbitori de limbă engleză, sunt gata să înceapă „în curând” antrenamentele pe avioanele F-16 promise Ucrainei de către NATO. Conform unor oficiali ai SUA, citați de Politico, Ucraina mai dispune de alți 20 de piloți care „vorbesc ceva engleză” și care urmează să înceapă cursuri intensive de limba engleză în Marea Britanie în această lună.

Alți 32 de piloți ucraineni – un număr suficient pentru operarea a două escadrile de avioane de vânătoare – au fost identificați drept „potențiali” candidați pentru a intra în programul F-16, dar aceștia nu cunosc deloc limba engleză, ceea ce reprezintă o problemă, mai ales când vine vorba de trecerea de la un aparat de concepție sovietică (Ucraina are în dotare exclusiv aparate de luptă de tip MiG sau Suhoi) la un avion NATO.

Concomitent, conform Washington Post, un prim grup de şase piloţi ucraineni ar urma să finalizeze antrenamentul pe avioanele F-16 fabricate în SUA nu mai devreme de vara anului viitor, au declarat oficiali de rang înalt din guvernul şi armata Ucrainei. Alți doi piloți sunt luați în considerare drept „candidați de rezervă”.

Antrenamentele primilor 8 piloți ucraineni vor începe imediat după punerea la punct – de către o coaliție de 11 state NATO – a unui plan formal de pregătire și aprobarea sa de către SUA. Nu se știe încă precis cât anume va dura pregătirea piloților ucraineni pentru operarea avioanelor F-16.

În luna iulie, ministrul ucrainean de Externe, Dmitri Kuleba, declara că Ucraina vrea să desfășoare avioane F-16 până în luna martie 2024. De asemenea, nu se știe câți mecanici de zbor și specialiști în asigurarea mentenanței avioanelor F-16 vor fi antrenați în paralel cu piloții propriu-ziși. Ca element de comparație, România a trimis un detașament de 100 de militari alături de cele 4 avioane F-16 cu care piloții români au făcut poliție aeriană în țările baltice în acest an.

3-4 avioane din escadrila de F-16 a României ar putea fi folosite pentru antrenarea piloților ucraineni

Oficialii Kievului și-au exprimat speranța ca antrenamentele să înceapă în luna august, cel târziu în septembrie, deși Politico notează că, cel mai probabil, aceste „antrenamente” vor include mai degrabă cursurile de limbă engleză pentru cei 20 de piloți ucraineni selectați să plece în Marea Britanie. România ar putea începe antrenarea piloților ucraineni pe avioane de luptă F-16 chiar din această lună, transmite CNN. De asemenea, o bază aeriană din țară a fost desemnată pentru instruire.

În prezent, România are 17 avioane F-16, iar alte 32 sunt așteptate să sosească din Norvegia până la sfârșitul anului 2024.

Pregătirile pentru piloți ucraineni includ o cerere din partea României pentru un simulator de zbor F-16 de la producătorul avionului, Lockheed Martin. România are aproximativ zece instructori români calificați care au efectuat peste 2.000 de ore de zbor cu acest model de avion. Trei sau patru avioane din actuala escadrilă de F-16 a României ar putea fi folosite la un moment dat în misiunea de antrenament a ucrainenilor.

Danemarca și Olanda/Țările de Jos vor fi statele NATO care vor juca rolul principal în antrenarea piloților ucraineni și a personalului tehnic care se va ocupa cu întreținerea acestor aeronave, înainte ca Ucrainei să-i fie furnizate aceste avioane de luptă în războiul cu Rusia. Ministra olandeză a Apărării a anunțat că țara sa și Danemarca vor livra avioanele F-16 pe care se vor antrena, efectiv, ucrainenii. Până în prezent, nicio țară NATO nu a anunțat public livrarea de avioane F-16 Ucrainei.

#antrenamente #avioane #piloti #razboi #Ucraina

Un raport transmis de CIA ministerelor de Externe europene le informează despre o posibilă operaţiune cu drone ruseşti împotriva obiectivelor lor strategice. Guvernele francez, spaniol şi italian ar fi fost avertizate în mod special cu privire la posibilitatea unui atac pe teritoriul lor dinspre mare, potrivit cotidianului spaniol El Mundo, preluat de Le Figaro, transmite News.ro.

Ziarul spaniol citează o sursă apropiată Ministerului Apărării din Lituania, care indică faptul că ar fi vorba de „drone lansate de pe mare, ascunse într-un container”.

Tipul de dronă care ar putea fi utilizat împotriva Franţei, Spaniei sau Italiei este un model Gerbera, cu o lungime de doi metri şi o anvergură a aripilor de 2,50 metri. Acest proiectil, cu o greutate de până la 18 kilograme, poate atinge o viteză de 160 km/h şi o rază de acţiune maximă de 600 de kilometri. Lansat la câteva sute de kilometri de coastă, zborul ar dura între una şi două ore. Gerbera ar putea, la impactul cu ţinta, să provoace un incendiu, să avarieze echipamente critice sau să determine închiderea unui aeroport, însă fără a fi capabilă să distrugă o instalaţie majoră.

Mai mulţi analişti din domeniul apărării consultaţi de El Mundo afirmă că acest raport foarte precis al CIA a fost luat foarte în serios de către autorităţile franceze. Această avertizare coincide, de altfel, cu convocarea excepţională de către Emmanuel Macron a liderilor partidelor la Palatul Élysée, pe 18 septembrie, care i-a alertat cu privire la „deteriorarea rapidă a situaţiei internaţionale”.

Legătura dintre aceste două ştiri nu este însă dovedită. Franţa, la fel ca Spania şi Italia, organizează alegeri în 2027, la care participă forţe naţionaliste, tentate să reducă ajutorul european acordat Ucrainei. Potrivit lui Keir Giles, analist britanic specializat în strategia militară rusă, „Rusia observă unde va avea cel mai mare impact fiecare acţiune din cauza lipsei de rezilienţă, a slăbiciunii apărării civile şi a fragilităţii politice”, spune analistul.

A doua zi după reuniunea de la Palatul Élysée, canalul Telegram Rybar, apropiat armatei ruse, a publicat o hartă a Mediteranei sub titlul „Medicina rusă împotriva aroganţei franceze”. Un text care însoţea postarea descria livrarea de drone Geran-5 către Algeria şi indica faptul că acestea ar putea atinge baze militare, fabrici aeronautice sau complexe petrochimice din sudul Franţei.

În ceea ce priveşte ideea de a lansa drone de pe nave, Rusia s-a antrenat deja în acest sens, după cum relata în septembrie 2025 publicaţia ucraineană Defense Express.

Dezvăluirea acestui raport al CIA alimentează, de asemenea, întrebările legate de vizita şefului puternicului serviciu de informaţii american, John Ratcliffe, la Moscova, pe 25 august. Kremlinul a afirmat că acesta a venit pentru a purta discuţii cu serviciile secrete ruse. Potrivit Politico şi Wall Street Journal, acesta i-ar fi avertizat în privinţa oricărui atac sau provocare la adresa unei ţări membre a NATO. Această deplasare sugerează că americanii erau deja informaţi la acea vreme cu privire la intenţiile ruseşti împotriva membrilor NATO.

Încercările de destabilizare a ţărilor europene care susţin Ucraina s-au înmulţit în ultimul an. În septembrie 2025, 19 drone militare ruseşti au traversat graniţa poloneză şi au pătruns în spaţiul aerian al ţării. Mai recent, în august 2026, o tentativă de atentat cu o dronă explozivă împotriva aeroportului din Leipzig a fost atribuită Rusiei. Obiectivul acestor activităţi de sabotaj este, fără îndoială, acela de a semăna discordie în cadrul NATO şi de a îngrijora opinia publică europeană. Surse din serviciile de informaţii din ţările baltice, contactate de El Mundo, evaluează că această agresivitate sporită vizează, de asemenea, să răspundă la multiplele atacuri ucrainene împotriva infrastructurilor energetice ruseşti.