Fumatul este unul dintre principalii factori de risc care duc la apariția bolilor cardiovasculare, iar potrivit unui studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății, cancerele respiratorii, orale și esofagiene sunt de patru ori mai frecvente la fumători. În pofida măsurilor recomandate la nivel global de către OMS, care sunt aplicate și în țara noastră, numărul fumătorilor continuă să crească în Moldova și, potrivit estimărilor OMS, ar putea ajunge în 2025 la 28,5% din populație, față de 27% în 2015, scrie timpul.md.

Specialiștii consideră că măsurile Convenției Cadru a OMS pentru Controlul Tutunului, printre care monitorizarea politicilor de prevenire și consum a produselor din tutun, oferirea asistenței privind renunțarea la consumul de tutun sau aplicarea interdicțiilor cu privire la publicitatea, promovarea și sponsorizarea produselor de tutun, dar și majorarea accizelor la aceste produse, nu sunt suficiente în lupta cu acest viciu.

Experții în domeniu le sugerează autorităților să îmbunătățească controlul asupra legilor implementate . Potrivit lor, din cauza controlului slab al legii, adolescenții și tinerii au acces la țigări electronice. Dar și mai important, în opinia lor, este adoptarea unor măsuri care i-ar ajuta pe oameni să renunțe la fumat. Printre cele mai eficiente metode sunt, potrivit experților, ședințele de terapie și tratament care includ pastile „antitabac”, plasturi sau gume cu nicotină.

„Pentru a renunța la consumul de tutun, este necesar să se consolideze oferta de terapie de substituție a nicotinei. În Moldova însă, aceste terapii nu sunt acoperite de stat, iar din cauza costului ridicat, mulți fumători nu au posibilitatea să urmeze tratamentul pe cont propriu”, afirmă Constantin Buceațchi, neurolog, director al Clinicii de Neurologie și Neuroreabilitare NeuroKos.

Eficacitatea terapiei de substituție a nicotinei crește de 1,5 ori atunci când se utilizează atât guma, cât și plasturele, însă în acest caz tratamentul devine mai costisitor. În plus, fumătorul are nevoie de terapie comportamentală cu un psiholog, iar prețul pentru o singură ședință este de aproximativ 300 de lei. Astfel, pentru a renunța la țigări, un fumător ar trebui să cheltuiască lunar în jur de 9900 de lei, sumă de care mulți dintre ei nu dispun.

Unele țări aplică mai multe instrumente moderne pentru a-i ajuta pe oameni să renunțe la fumat, inclusiv finanțarea terapiilor de alternativă. De exemplu, în Marea Britanie și în SUA fumătorii beneficiază gratuit de terapia de substituție nicotinică, toate costurile fiind acoperite de stat. Aceasta include Green Line, terapie comportamentală, terapie de înlocuire a nicotinei, Varenicline și Bupropion. Dacă aceste metode nu funcționează, atunci fumătorului i se recomandă să treacă la dispozitive electronice de livrare a nicotinei, al căror cost, de asemenea, este acoperit de stat.

„De exemplu, sistemul de încălzire a tutunului este inclus în algoritmii Asociației Americane a Inimii ca o recomandare pentru reducerea riscurilor fumătorilor care nu pot renunța complet la fumat. Aceștia sunt sfătuiți să treacă la dispozitivele de încălzire a tutunului ca produs modificat cu un nivel de risc scăzut. Această trecere contribuie la îmbunătățirea lumenului arterial fără a avea vreun efect negativ asupra funcției trombocitelor. De asemenea, ea reduce semnificativ stresul inflamator și oxidativ exercitat asupra endoteliului vascular. Produsele fără fum nu sunt lipsite de riscuri, dar ajută în lupta împotriva renunțării la fumat”, a mai precizat Constantin Buceațchi, neurolog, director al Clinicii de Neurologie și Neuroreabilitare NeuroKos.

În Turcia și România, terapia de substituție a nicotinei, la fel, este gratuită. Iar în Canada, costul acestor servicii este achitat de stat pe parcursul primelor 12 săptămâni de terapie.

Pentru a evita efectele negative ale fumatului, specialiștii recomandă renunțarea completă la acest viciu, însă pentru a reuși în această luptă statul ar trebui să ofere asistență suplimentară fumătorilor, spun experții, astfel încât aceștia să poată avea acces la metodele alternative eficiente.

#Organizația Mondială a Sănătății #terapia fumatului

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.