Reuniunea ambasadorilor, la care au participa 40 de șefi ai misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova, a început miercuri. La eveniment a participat președinta Maia Sandu, ministrul de Externe Nicu Popescu, iar discursuri au fost transmise de șefii diplomațiilor de la București, Kiev și Paris.

Nicu Popescu dezvăluie că au fost evaluate rezultatele din ultimul an și trasate noi sarcini pentru diplomați. Acestea se vor axa pe dezvoltarea europeană a Moldovei, dialog cu partenerii, diasporă și diplomației economică, având denumirea generică „4D”.

Conform lui, după ce Republica Moldova a obținut statutul de țară candidat pentru aderarea la UE, obiectiv major a devenit îndeplinirea nouă recomandări formulate de Comisia Europeană, astfel încât la sfârșitul acestui an să fie recomandată începerea negocierilor de aderare a țării noastre la UE, în acest context fiind important sprijinul fiecărui stat membru al Uniunii.

„Dialog – Continuarea aprofundării parteneriatului strategic cu România, inclusiv prin proiecte concrete și susținerea suveranității, independenței și integrității teritoriale a Ucrainei în frontierele sale recunoscute la nivel internațional. De asemenea, vom promova dialogul cu partenerii strategici, inclusiv prin deschiderea unei noi ambasade a țării noastre în India și vom consolida cooperarea cu organizații internaționale precum NATO, CoE, ONU, OSCE. Vom dezvolta parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite ale Americii, inclusiv prin fortificarea dialogului politic și cooperarea în cadrul organizațiilor internaționale. Dialogul intens și permanent cu partenerii noștri au permis sancționarea acelor indivizi care au subminat statul de drept și au furat cetățenii țării noastre”, susține Popescu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prioritate în relația cu diaspora o reprezintă îmbunătățirea serviciile consulare. Ambasadorilor li s-a transmis sarcina de a accelera și negocia conversiunea permiselor de conducere, de a iniția înțelegeri privind liberalizarea roamingului și a ajunge la acorduri în domeniul social.

Referitor la diplomația economică, o direcție cheie este „promovarea produselor agricole și a vinurilor moldovenești, cu accent pe sporirea exporturilor, identificarea de noi piețe de comercializare și atragerea investițiilor străine în Republica Moldova. În plus, purtăm dialog cu companii aeriene interesate să opereze zboruri către și dinspre Chișinău”. Totodată, Popescu mai informează că Moldova vrea să intre cu produsele sale agricole pe piața asiatică.

„I-am îndemnat pe șefii de misiuni să aibă un dialog politic activ cu statele membre ale UE, inclusiv în vederea asigurării sprijinului pentru avansarea procesului de aderare la UE. Prin construirea și consolidarea acestor parteneriate, vom continua să lucrăm pentru a asigura pacea, securitatea și prosperitatea țării și regiunii noastre, ca într-un final să devenim membru cu drepturi depline al Uniunii Europene”, punctează ministrul de Externe.

#ambasadori #diplomati #MAEIE #Popescu #sarcini

Chiria unui apartament cu un dormitor ajunge să consume peste jumătate din salariul mediu net în 17 dintre cele 27 de capitale și orașe europene analizate într-un clasament realizat pe baza datelor din 2025, scrie bani.md.

Lisabona, Zagreb și Praga sunt cele mai greu accesibile orașe pentru chiriași, în timp ce Nicosia, Viena și Helsinki se află la polul opus. Republica Moldova nu figurează în clasament, însă o estimare realizată pentru Chișinău arată că locuitorii Capitalei ar putea cheltui între 37% și 59% din salariul mediu net pentru achitarea chiriei.

Potrivit datelor prezentate într-un infografic publicat de Partidul Socialiștilor Europeni (PES), Lisabona conduce clasamentul, unde chiria unui apartament cu un dormitor reprezintă 78,3% din salariul mediu net național. Urmează Zagreb, cu 74,6%, Praga, cu 71,8%, și Budapesta, cu 70,8%.

Situația este dificilă și în Stockholm, unde chiria consumă 64,7% din salariu, Atena – 64,2%, Bratislava – 60,3% și București – 57,9%. La Madrid, ponderea ajunge la 57,7%, iar la Paris – 57,5%.

În schimb, cele mai accesibile capitale din perspectiva raportului dintre chirie și salariu sunt Nicosia, unde locuința consumă 31,8% din venitul mediu net, Viena – 35,4%, Helsinki – 36,6%, Bruxelles – 37,9% și Tallinn – 38,3%.

Deși Republica Moldova nu a fost inclusă în analiză, o estimare orientativă arată că situația din Chișinău nu este cu mult diferită de cea din unele capitale europene.

Pornind de la un salariu mediu net lunar de aproximativ 13.227 de lei în Republica Moldova și o chirie estimată între 250 și 400 de euro pentru un apartament cu un dormitor în Chișinău, costul locuinței ar reprezenta între 36,9% și 59% din venitul salarial.

La o chirie de 325 de euro lunar, echivalentul a aproximativ 6.338 de lei, un salariat cu venituri medii ar trebui să aloce 47,9% din salariu doar pentru locuință, fără a include facturile pentru energie electrică, încălzire, apă și alte servicii comunale.

Cu acest indicator, Chișinăul s-ar poziționa între Copenhaga, unde chiria reprezintă 47,5% din salariu, și Valletta, cu 49,9%. Capitala Moldovei ar ocupa astfel, orientativ, locul 19 într-un clasament extins la 28 de orașe.