Deciziile Curții Supreme de Justiție (CSJ), privind reevaluarea celor 21 de candidați la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), de către Comisia Pre-Vetting, „va afecta procesul de curățare a sistemului, dar nu va fi un motiv care ar putea întârzia decizia deschiderii negocierilor de aderare a RM la UE”. O spune chiar Ambasadorul Uniunii Europene în Moldova, Janis Mazeiks, într-un interviu pentru Radio Chișinău.

Potrivit ambasadorului, faptul că s-a reușit constituirea unui CSM funcțional compus nu doar din membri ai societății civile, dar și din cei din sectorul justiției, este un semn foarte bun pentru reforma sectorului justiției din Moldova.

„Este parte a reformei judiciare. Este ceva ce a fost prevăzut și în legislație. Nu e ceva care a căzut din cer, au fost prevăzute aceste obstacole, inclusiv implicarea Curții Supreme de Justiție, care are acest drept de a evalua deciziile Comisiei Pre-Vetting, dacă vor fi plângeri, în acest sens.

De asemenea, a fost prevăzută o procedură la ce se va întâmpla în continuare, ce va face această Comisie Pre-Vetting, dacă va reevalua în baza deciziei Curții Supreme de Justiție. Legiuitorul a stabilit un mandat foarte clar pentru Comisia Pre-Vetting, ceea ce înseamnă că, în primul rând, este un organ independent, în cazul ăsta este foarte important că avem această comisie independentă, în al doilea rând aceasta funcționează în limitele stabilite de legislația Rep. Moldova.

Deci, e clar că va trebui să fie reevaluarea și să se țină cont de decizia Curții Supreme de Justiție. În același timp, este clar că este și legislația care a fost adoptată de Parlament, ce trebuie să ia în considerație care sunt condițiile juridice în limitele căreia trebuie să funcționeze. Am încredere în această comisie pre-vetting. Am văzut calitatea înaltă a lucrului lor în trecut și cred că ei vor face munca bine inclusiv pentru evaluarea acestor plângeri. 21 de plângeri este un număr substanțial și Comisia Pre-Vetting trebuie să decidă singură de cât timp va avea nevoie pentru a reexamina aceste cazuri.

Revenind la întrebarea despre cum va afecta procesul general, este clar că va afecta, dar nu este ceva care va fi extraordinar, deoarece aceste plângeri și lucrul acesta a fost prevăzut în Legislația care a fost consultată și cu experții din Uniunea Europeană”, a menționat Janis Mazeiks.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că 21 de candidați la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), care au picat evaluarea Comisiei Pre-Vetting, vor fi reevaluați. Deciziile au fost pronunțate marți, 1 august curent, de magistrații Curţii Supreme de Justiţie (CSJ). Deciziile sunt irevocabile.

Comisia Pre-Vetting anunța la scurt timp că a luat act de emiterea deciziilor Curții Supreme de Justiție (CSJ) și că va analiza minuțios argumentarea Curții.

Situația a fost comentată de mai mulți politicieni, inclusiv de premierul Dorin Recean. Oficialul a transmis un mesaj judecătorilor. În opinia sa, deciziile ar fi fost luate în afara Curții Supreme de Justiție, iar persoanele implicare au fost avertizate că vor trebui să răspundă conform legii.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a declarat că cele 21 de decizii ale CSJ nu influențează mersul reformelor demarate în justiție. Ministra a mai spus că argumentele judecătorilor CSJ au fost, practic, similare pentru toate cele 21 de contestații. Președinta Maia Sandu a spus că deciziile anulate sunt ilegale.

#Comisia Pre-Vetting #CSJ #CSM #CSP #decizii anulate

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china