Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

UE recunoaște că îi este „dificil să verifice” dacă șeful Wagner chiar a murit într-un accident aviatic în Rusia

24 Aug. 2023, 17:59
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
24 Aug. 2023, 17:59 // În Lume //  Elena Putregai

Uniunea Europeană a anunțat joi, 24 august curent, că este ”dificil să verifice” informaţiile potrivit cărora șeful grupării paramilitare ruse Wagner, Evgheni Prigojin, ar fi murit, după prăbuşirea unui avion miercuri seara, în Rusia, relatează CNN. Un purtător de cuvânt al diplomației europene susține că, la fel ca multe alte lucruri din Rusia, este complicat de aflat dacă informația este reală, de aceea nu o comentează.

”Am văzut informaţii despre prăbuşirea avionului în care ar fi murit Evgheni Prigojin, şeful grupării Wagner, împreună cu membri ai anturajului său şi membri ai echipajului”, declară un purtător de cuvânt al diplomaţiei europene, Peter Stano.

”Dar, încă o dată, la fel ca multe alte lucruri în Rusia, este foarte dificil să verificăm acest lucru, iar de aceea nu comentăm”, adaugă el.

”Acţiunile negative” ale lui Prigojin şi Wagner sunt bine cunoscute, declară el, referindu-se la implicarea în războiul din Ucraina şi la operaţiuni în ţări din Africa.

”Oriunde au fost sau sunt prezenţi (mercenarii Wagner – n.red.), ei au lăsat în urmă o dâră de încălcări ale drepturilor omului și dreptului umanitar internaţional. Există multe lucruri pentru care nu au dat socoteală, nu au reguli clare în baza cărora operează”, denunţă el.

Operaţiunile viitoare ale grupării vor fi afectate nu doar de ”presupusa moarte a lui Prigojin”, ci şi de ”evenimentele din iunie”, când gruparea a mărşăluit către Moscova, într-o rebeliune efemeră, mai spune acesta. Uniunea Europeană speră că ”impactul negativ” al operaţiunilor Wagner va înceta, însă este conştientă că această grupare de mercenari ”nu este legată doar de numele şefului ei”, declară Stano.

Afilierea la Kremlin a Wagner este doar una dintre numeroasele ”probleme complexe”, iar UE ”nu speculează dacă presupusa ucidere sau moarte a lui Prigojin într-un accident aviatic va avea vreo consecinţă specifică asupra activităţilor Wagner”, declară purtătorul de cuvânt al diplomaţiei europene.

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!