România, țara vecină a Republicii Moldova, are cel mai mare risc de sărăcie din UE atât în rândul tinerilor (0-17 ani), cât și la grupele de vârstă 18-24 ani, 25-49 ani și 50-64 ani. Doar la seniori Bulgaria ne depășește, arată datele Statisticii române.

INS măsoară anual „deprivarea materială”, adică lipsurile resimțite de fiecare dintre noi. La nivel european, Eurostat compilează datele din economiile UE și apoi face clasamente.

Din punct de vedere al deprivării, lucrurile stau foarte bine în Danemarca, Luxemburg, Cehia, Austria, Suedia şi Ţãrile de Jos, unde 71-77% dintre persoane nu aveau nicio problemă de natură economică. Mai prost stau în Croaţia, Bulgaria, România ṣi Grecia unde persoanele deprivate aveau ponderi de 62-68%.

Din totalul de 27 de state membre ale Uniunii Europene, 14 state (Irlanda, Estonia,Malta, Polonia, Franţa, Slovenia, Belgia, Finlanda, Danemarca, Luxemburg, Cehia, Austria, Suedia, Ţările de Jos) au avut un nivel relativ al persoanelor deprivate economic inferior mediei Uniunii, cu valori cuprinse între 0,7 puncte procentuale (Irlanda) şi 20,0 puncte procentuale (Ţările de Jos).

România are cu 24,2 puncte procentuale peste media Uniunii Europene a persoanelor deprivate din punct de vedere economic

Odată cu creşterea numărului de probleme din acest tip al deprivării materiale, ponderea persoanelor afectate scade. Cele mai ridicate ponderi se regăsesc la persoanele afectate de una sau două probleme economice ce nu pot fi eliminate din cauza resurselor băneşti insuficiente.

Pe ansamblul Uniunii Europene 73,3% din persoanele aflate în stare de deprivare acuză una sau două probleme de natură economică.

Persoanele care au mai mult de trei probleme economice deţin în general o pondere relativ mică şi chiar foarte mică (la grupa de 5 probleme). Excepţie de la această tendinţă fac Bulgaria ṣi Grecia – state care au ṣi un număr relativ mai mare de persoane în stare de deprivare materială.

Cea mai răspândită problemă între cetăţenii UE a fost că nu își permit să plătească o săptămână de vacanţă pe an, peste 3 din 11 cetăţenii ai Uniunii având această problemă.

Sub acest aspect cel mai puţin afectate sunt persoanele din Suedia (9,7%), Luxemburg (11,4%), Danemarca (12,3%), Finlanda (12,6%) etc. şi cel mai mult sunt din România (56,1%), Grecia (53,1%), Croaţia (49,4%) şi Cipru (42,6% ).

Un alt element de deprivare economică cu o pondere însemnată, care preocupă cetăţenii Uniunii Europene, îl constituie imposibilitatea, din punct de vedere financiar, de a face faţă unor cheltuieli neprevăzute. Proporţia pe ansamblu este

de 32,5%, iar ţările plasate în cele două extreme sunt Grecia (50,7%) şi respectiv Malta (16,3%). Din acest punct de vedere România cu 47,3% are o situaţie apropiată de cea a Croaţiei ṣi a Letoniei.

Deprivarea materială şi socială

Persoanele aflate în stare de deprivare materială şi socială în Uniunea Europeană sunt în proporție de 12,7%. România alături de încă 7 state (Bulgaria, Grecia, Ungaria, Lituania, Spania, Letonia şi Franţa) prezintă pondere superioară mediei europene, cu diferenţe relative cuprinse între 0,8 puncte procentuale (Franţa) şi 26,2 puncte procentuale (România).

Imposibilitatea pentru unele persoane de a achiziţiona un autoturism personal, din cauza resurselor băneşti reduse, este un fapt real în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, dar diferenţele sunt destul de mari. Statele cu cele mai ridicate

niveluri relative, în afara României (23,5%) au fost Bulgaria (14,7%), Letonia (13,4%) şi Ungaria (12,2%). Mult mai accesibilă persoanelor din Cipru, Italia, Malta, Slovenia, Luxemburg, Franţa şi Polonia – unde proporţia persoanelor care nu-şi pot permite un autoturism personal nu depăşeşte 4%.

Ponderea persoanelor care nu îşi permit înlocuirea mobilei uzate a fost în Uniunea Europeană de 22,1%. Suedia (5,8%), Austria (6,2%) şi Finlanda (8,6%) sunt state în care ponderea persoanelor care nu pot să îşi permită. La polul opus, Grecia cu 53,3% şi România cu 52,3% au cea mai mare pondere a persoanelor care nu îşi pot permite înlocuirea mobilei uzate.

#Republica Moldova #Romania #saracie #țara UE #tineri #UE

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.