Insula Hydra, din Grecia, este locul în care mașinile sunt interzise. Oamenii, atât turiștii, cât și localnicii, folosesc caii și măgarii pentru a se deplasa. „Hydra este o insulă care te duce cu adevărat înapoi în timp. Pentru că nu există mașini, viața tuturor este puțin mai liniștită”, povestește o localnică, potrivit CNN.

La fel ca alte insule din Marea Egee, are străzile vopsite în alb, aerul parfumat de iasomie și priveliști uluitoare asupra apelor albastre strălucitoare din jurul său. Ceea ce diferențiază Hydra este modul său preferat de transport. Localnicii au rezistat zgomotului de claxoane, îmbrățișând în schimb sunetul ritmic al copitelor de cal. Aici, mașinile nu sunt doar absente, ci sunt ținute la distanță în mod intenționat.

O interdicție privind vehiculele motorizate, cu excepția mașinilor de pompieri, de gunoi și ambulanețelor, este consfințită în legislația locală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Populația de aproximativ 2.500 de localnici de pe insula grecească se deplasează cu ajutorul măgarilor și cailor. Coborând de pe feribot și ajungând în portul Hydra, inima insulei, vizitatorii sunt întâmpinați de cai care își croiesc cu grație drum pe străzile pietruite și care le dau o idee despre ritmul liniștit al insulei.

„Hydra este o insulă care te duce cu adevărat înapoi în timp. Pentru că nu există mașini, viața tuturor este puțin mai liniștită”, a spus o localnică.

În secolele XVIII și XIX, Hydra a înflorit ca un centru maritim plin de viață. Dar, odată cu sosirea secolului XX, care a adus transportul motorizat în restul Greciei, străzile înguste și abrupte ale insulei, împreună cu terenul stâncos, au făcut ca mașinile să fie impracticabile pentru a se deplasa. Așa că locuitorii s-au agățat de transportul ecvestru, care putea traversa mai eficient peisajul accidentat.

În timp, această dependență de copite a devenit înrădăcinată în cultura și modul de viață al Hydrei. Măgarii și catârii au devenit o parte integrantă a identității insulei și au fost folosiți pentru a transporta bunuri, materiale de construcție și chiar oameni în jurul insulei – o tradiție care persistă până în prezent.

Mulți artiști celebri au vizitat sau au trăit pe Hydra

Farmecul magnetic al insulei i-a atras pe țărmurile sale pe pictorii Brice Marden, Alexis Veroucas, Panagiotis Tetsis, Nikos Hadjikyriakos-Ghikas și John Craxton, precum și pe scriitorul Henry Miller, fiecare găsind inspirație în peisajele sale liniștite. Cântărețul și compozitorul canadian Leonard Cohen a descoperit Hydra în anii 1960 și a făcut din ea casa sa pentru mai mulți ani.

Perioada petrecută la Hydra este imortalizată în cântecul său „Bird on the Wire”, pe care l-a scris parțial în timp ce locuia acolo. „Hydra este un paradis.

Este un loc magic în care să lucrezi și o binecuvântare că pot veni aici ca artist, așa cum mulți alții au făcut-o înaintea mea și vor continua să o facă”, a spus un artist, care a călătorit pe insulă.

#Cai #Hydra

Primarii din nordul țării au participat vineri, la Guvern, la prima rundă de consultări privind investițiile de care vor putea beneficia localitățile care aleg amalgamarea voluntară. Discuțiile au vizat modul în care vor fi acordate stimulentele financiare, pregătirea proiectelor și domeniile în care vor putea fi făcute investiții.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, le-au prezentat primarilor mecanismul prin care va fi acordat stimulentul destinat dezvoltării infrastructurii.

Acesta prevede 3.000 de lei pentru fiecare locuitor al localităților amalgamate. Banii vor fi gestionați de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale prin intermediul Agențiilor de Dezvoltare Regională, iar primele alocări sunt planificate pentru începutul anului 2027.

Primarii au discutat și despre proiectele care ar putea fi finanțate. Printre acestea se numără lucrări la drumurile locale, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, iluminat public, eficiența energetică a clădirilor, dar și investiții în școli, instituții medicale, cultură, servicii sociale, gestionarea deșeurilor și amenajarea spațiilor publice.

Reprezentanții Guvernului le-au transmis primarilor că proiectele trebuie să pornească de la problemele reale ale oamenilor și să aducă beneficii cât mai multor locuitori. Autoritățile locale sunt îndemnate să discute cu cetățenii și să stabilească împreună prioritățile.

Alexei Buzua subliniat că pentru realizarea unor proiecte importante este nevoie de echipe bine pregătite în primării, proiecte bine elaborate și capacitate de cofinanțare și implementare.

„Unica noastră șansă să dezvoltăm localitățile noastre, să eliminăm inegalitățile, este să avem proiecte mari, iar proiectele mari vin acolo unde există capacități”, a declarat Buzu.

La rândul său, ministrul Vladimir Bolea a spus că investițiile vor fi orientate în special spre dezvoltarea drumurilor și extinderea sistemelor de apă și canalizare.

„Nu există sate importante și sate lipsite de importanță, toate sunt satele Republicii Moldova, în toate locuiesc cetățenii noștri”, a declarat ministrul.

Consultările vor continua și cu primarii din celelalte regiuni ale țării. Guvernul susține că întâlnirile vor permite autorităților locale să clarifice condițiile de finanțare și să pregătească din timp proiectele.

Pentru localitățile care aleg amalgamarea voluntară, Guvernul a anunțat un pachet de stimulente estimat la 6,5 miliarde de lei, care include sprijin pentru pregătirea procesului de amalgamare, dezvoltarea infrastructurii și consolidarea capacității administrative.