Potrivit Ambasadoarei Republicii Moldova în Suedia, Finlanda, Norvegia și Islanda, Liliana Guțan, Moldova este văzută în Nord cu mare respect, dar și cu nostalgie. Declarațiile au fost făcute de către diplomată în cadrul reuniunii diplomației de la Chișinău.

„Republica Moldova la Stockholm este văzută cu nostalgie pentru că suedezii fac legătura între conexiunea istorică, când unul din regi a trăit timp de 4 ani în Moldova și în acești 4 ani Regatul Suediei a fost guvernat din Moldova. Și doi, suntem văzuți cu respect. Cu respect pentru efortul țării mici cu inimă mare. ei știu foarte bine câte sacrificii am făcut noi ca popor, cât de abili am fost ca guvern și cât de bravo suntem în menținerea crizelor cotidiene”, a declarat Ambasadoarea.

Totodată, Liliana Guțan a menționat că Norvegia este partenerul numărul unu în calitate de asistență financiară. Ei ne-au oferit un buget de circa 7 miliarde, iar acum urmează să lucră la capitalizare.

De asemenea, Islanda este cea mai interesată în implementarea proiectelor geotermale în Republica Moldova.

Amintim că, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) a organizat în perioada 16 – 17 august 2023, reuniunea ambasadorilor Republicii Moldova.

Evenimentul a avut drept scop examinarea chestiunilor legate de realizarea politicii externe a Republicii Moldova și stabilirea unor noi sarcini şi priorități pe termen scurt și mediu, aprecierea activității misiunilor diplomatice şi sporirii eficienței acestora. În cadrul reuniunii au fost, de asemenea, examinate chestiuni legate de evoluția relațiilor internaționale din ultima perioadă, inclusiv progresul Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, informează reprezentanții MAEIE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ambasadoare #Liliana Gutan #Ministerul de Externe

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.