Poliția din Cornelius, statul Carolina de Nord continuă să o caute pe Mădălina Cojocari, fetița moldoveancă dispărută în SUA. Oamenii legii au publicat un video cu Mădălina și îi îndeamnă pe cei care au văzut fetița să dea de știre.

„Mădălina ar trebui să se pregătească pentru prima ei zi de școală și să meargă în clasa a VII-a. Ar trebui să aleagă ce va purta în prima zi când se va întoarce la studii și să decidă cum își va aranja părul. Departamentul nostru, împreună cu SBI și FBI, continuă să o caute pe Mădălina. Așa cum am spus și vom continua să spunem, obiectivul nostru este să o aducem pe Mădălina acasă. Vă rugăm să continuați să distribuiți poza ei pe rețelele de socializare. Credem că există cineva care ar putea avea informații importante cu privire la locul unde se află Mădălina”, a scris pe pagina de Facebook Poliția din Cornelius.

Mădălina, fetița moldoveancă dispărută în SUA, a fost văzută în afara casei pentru ultima dată pe 21 noiembrie, în jurul orei 16:59. Pe pagina oficială a FBI este indicat că minora a dispărut de acasă în noaptea de 23 noiembrie.

Poliția din Cornelius, statul Carolina de Nord, de comun cu FBI, a efectuat săpături în curtea casei unde locuia familia, a examinat lacul din apropierea zonei și a efectuat mai multe percheziții. Presa americană scrie că, potrivit vecinilor, în curtea familiei a fost observat fum timp de câteva zile după ce minora a fost anunțată dispărută.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ziua când a dispărut copila, mama ei s-a trezit cu stare de vomă, greață, amețeli și dureri de cap. Din spusele mătușii, ea a mers în camera copilei, să verifice dacă se simte bine, dar nu a găsit-o acolo. Mai mult, femeia s-ar fi simțit urmărită timp de doi ani. Ea credea că soțul i-ar intercepta telefonul și dispozitivele din casă.

La FBI au parvenit informații despre eventuale locuri în care s-ar afla copila. Datele, însă, nu s-au confirmat. Până acum, micuța nu a fost încă găsită.

Amintim că, tatăl vitreg al Mădălinei Cojocari, Christopher Palmiter, a fost eliberat din arest, informează WBTV. Judecătorii au luat decizia după ce s-a depus cauțiune de 25.000 de dolari.

Palmiter și mama fetei, Diana Cojocari, sunt principalii suspecți în cazul dispariției copilei în noiembrie 2022. Aceștia au sesizat forțele de ordine abia după câteva săptămâni din momentul când nu au mai văzut fata.

Bunica Mădălinei, Rodica Cojocari, își acuză ginerele că i-ar fi sechestrat fiica și nepoata și le-ar fi deposedat de acte. Ea susține că Palmiter le-ar fi dat droguri și ar fi vândut copila traficanților pentru cinci milioane de dolari.

#disparitie Madalina #Poliția din Cornelius #SUA

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china