Liderii din Balcanii de Vest au criticat obiectivul președintelui Consiliului European, Charles Michel, privind extinderea UE până în 2030, acuzându-l că a schimbat condițiile, exprimându-și în același timp îngrijorările față de calendarul propus de oficialul european, anunță Politico Europe.

Prim-ministrul albanez Edi Rama și-a exprimat îndoiala că țara sa va fi pregătită să adere până în 2030, dar a dat vina pe Bruxelles pentru acest lucru.

”Nu ar trebui să existe doar reforme și critici care sunt necesare, ci și un sprijin cât mai consistent, și nu mă refer doar din punct de vedere financiar, ci și la accesul pe piață al întreprinderilor noastre”, a declarat liderul albanez, menționând că UE este în urma SUA și a Chinei în ceea ce privește sprijinul financiar pentru infrastructura din regiune.

Unele națiuni din Balcani sunt de ani de zile țări candidate la UE, ceea ce a provocat îngrijorări în regiune că Bruxelles-ul nu dorește ca acestea să se alăture clubului. Însă războiul din Ucraina a relansat dezbaterea privind extinderea, care va fi discutată de liderii UE în cadrul unei reuniuni informale care va avea loc în octombrie în Spania.

Luând cuvântul la Forumul Strategic de la Bled, prim-ministrul Serbiei, Ana Brnabic, a acuzat UE că a schimbat direcția și că trage de timp în ceea ce privește extinderea UE.

”Primul motiv este că procesul durează atât de mult și nu se întrevede niciun final. Al doilea este că criteriile sau ceea ce trebuie să faci pentru a progresa se schimbă în mod constant”, a declarat ea.

Omologul său muntenegrean, Dritan Abazovic, a criticat, de asemenea, UE pentru că nu și-a respectat promisiunile în Balcani.

”Nu este corect să ni se ceară să facem ceva, iar apoi, după ce am făcut-o, ei spun: Este bine, dar acum nu este momentul”, a spus el. 2030 este un orizont prea îndepărtat pentru noi”, a adăugat Abazović, referindu-se la calendarul avansat de Charles Michel.

#Aderarea la UE #Balcanii de Vest #Uniunea Europeana

La Moscova, pe acoperișul Mausoleului lui Lenin din Piața Roșie, au fost mobilizate trupe specializate în combaterea dronelor, potrivit unor imagini publicate de Nexta, scrie antena3.ro.

Prezența echipelor anti-dronă scoate în evidență măsurile de protecție adoptate de autoritățile ruse pentru apărarea Moscovei, în contextul atacurilor ucrainene din ultimele luni. Mausoleul lui Lenin este situat în Piața Roșie, în apropierea Kremlinului, și reprezintă unul dintre cele mai cunoscute obiective istorice și simbolice ale Rusiei.

Autoritățile ruse au închis vineri toate cele 4 aeroporturi din Moscova – Vnukovo, Domodedovo, Șeremetievo și Jukovski – în urma unor alerte legate de atacuri cu drone ucrainene asupra capitalei Rusiei, informează The Moscow Times.

„Au fost adoptate restricții temporare, necesare pentru asigurarea siguranței zborurilor”, a anunțat Agenția Federală rusă de Transport Aerian.

Aceasta este a cincea oară în luna octombrie când zborurile de pe principalele aeroporturi din Moscova sunt suspendate, ca urmare a amenințărilor atacurilor dronelor ucrainene.

Săptămâna trecută, aeroporturile din Moscova au fost închise timp de aproape 7 ore, ca urmare a unei alerte aeriene privind atacuri cu drone ucrainene – peste 350 de zboruri au fost anulate sau întârziate, iar unele avioane care zburau spre capitală au fost redirecționate către alte aeroporturi. Pe 16 octombrie, toate aeroporturile din Moscova au fost de asemenea închise din cauza amenințării legate de atacurile cu drone.

La aeroportul Șeremetievo din Moscova a fost emisă o „alertă aeriană”, ca urmare a unui atac cu drone. Pasagerii din terminalele aeroportului au fost evacuați și duși „în adăposturi sigure”.