Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), Andrei Spînu, a vizitat vineri, ziua în care a căzut data de 1 septembrie 2023, primul sunet pentru elevi și studenți, două universități. Una – ASEM – la care însuși a studiat și alta – UTM. „Studenții de azi la UTM, Facultatea de urbanism, inginerie, infrastructura transportului, arhitectură vor construi Moldova de mâine”, a subliniat oficialul.

„În 2005 am devenit student la Academia de Studii Economice din Moldova . Azi m-am întors acolo să le spun tinerilor din primul an cât de mult are nevoie Moldova de ei. De gândirea lor liberă, de ideile lor, de proactivitate și de ambiție. Ei sunt generația Europa. Îi mulțumesc rectorului pentru invitație și succes încă o dată, dragi studenți. Moldova Europeană o construim împreună!”, a scris Andrei Spînu pe pagina sa oficială de Facebook.

La UTM, a ținut neapărat să vadă studenții de la Facultatea de urbanism, inginerie, infrastructura transportului, arhitectură.

„Pentru construcția fiecărui drum, pod, rețea de apă sau canalizare este nevoie de cel puțin un inginer. Studenții de azi la UTM, Facultatea de urbanism, inginerie, infrastructura transportului, arhitectură vor construi Moldova de mâine. La propriu. Mă bucură nespus de mult faptul că din anul acesta a fost relansat Programul de Apă și Canalizare – unul dintre domeniile cheie pentru dezvoltarea Moldovei. Ne dorim ca toate satele și orașele să fie bine-conectate, ne dorim drumuri și poduri, acces la apă și canalizare în fiecare casă. Iar voi, dragi viitori ingineri aveți responsabilitatea și priceperea de a contribui la construcția Moldovei, o țară europeană. Succes mai departe și vă așteptăm la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova”, a mai scris el, într-o altă postare, pe aceeași rețea socială.

#1 septembrie #Andrei Spinu #ASEM #MIDR #ministru #UTM

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.