Precipitațiile dense din ultimele zile au afectat mai multe câmpuri agricole. Astfel, conform informațiilor Inspectoratului General pentru Situații Urgență colectate din subdiviziunile teritoriale, în urma ploilor torențiale înregistrate pe data de 20 iunie, au fost înregistrate mai multe prejudicii în localități din raioanele Drochia, Cantemir, Criuleni și UTA Găgăuzia.

„În raionul Drochia, localitatea Șurii Noi în urma precipitațiilor abundente au fost afectate circa 64 ha de grâu. În urma vântului puternic în satul Chetrosu au fost smulse și deteriorate circa 250 foi de ardezie de pe acoperișurile a 10 case de locuit, iar de pe acoperișurile a 3 depozite pentru păstrarea cerealelor și a tehnicii agricole au fost smulse și deteriorate circa 360 m2 de țiglă metalică, 182 foi de ardezie și 2m3 de cherestea”, anunță IGSU.

Totodată, în urma condițiilor meteorologice nefavorabile în raionul Cantemir, satul Cârpești au fost deteriorate circa 0,6 de drum local de variantă albă, iar în raionul Criuleni, localitatea Bălăbănești ploaia a afectat 2 ha de căpșune.

Mai mult, în perioada 15-20 iunie precipitațiile cu vânt puternic au afectat circa 325 ha grâu, 78 ha orz și 42 ha floarea soarelui în satul Cazaclia, UTA Găgăuzia. De asemenea, au fost înregistrate 8 intervenții a salvatorilor la pomparea apei efectuate în raioanele Cahul, Telenești, Florești și Drochia.

Conform IGSU, pompierii au pompat apa din cinci beciuri din gospodăriile particulare din localitatea Mândrești și orașul Telenești, iar în satul Văleni, raionul Cahul au fost pompate 200 m3 de apă dintr-o grădină.

La fața locului pentru estimarea pagubelor materiale continuă să lucreze Comisiile pentru situații excepționale.

#acoperisuri #ploi #prejudicii #Salvatori

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot