Aproape fiecare al patrulea moldovean crede că Sputnik V, vaccinul dezvoltat de cercetătorii ruși, este mai bun. În același timp, aproape fiecare al șaptelea nu are încredere în niciun vaccin și aproape fiecare al șaselea nu știe sau încă nu s-a decis. Cel puțin asta relevă datele unui sondaj realizat, prin telefon, de Watchdog.md și Institutul de Politici Publice, în perioada 12-19 iunie curent, pe un eșantion de 1.104 de respondenți.

Potrivit sondajului, 26,4% din respondenți au încredere în Sputnik V, iar 22,2% în Pfizer și 9,9% în AstraZeneca. Totodată, 7,8% cred că toate vaccinurile sunt la fel de bune.

Sub un procent la încredere s-au poziționat vaccinurile: Moderna (0,7%), CoronaVac (0,5%), SinoVac (0,4%) și altele (0,3%).

Este de menționat că tocmai 14,5% din respondenți nu au încredere în niciun vaccin, iar mai mulți – 17,3% – nu știu sau încă nu au decis care vaccin e bun după părerea lor.

Același sondaj a depistat că doar 24,8% din respondenți s-au vaccinat, cei mai mulți în Republica Moldova, alții în România sau într-o alță țară. Însă 51,7% nu au intenția de a se vaccina, 26,3% s-ar vaccina, dacă va fi un vaccin în care au încredere.

9,8% ar fi în stare să se vaccineze cu orice vaccin disponibil, doar că 12,3% nu știu sau încă nu au decis dacă se vor vaccina.

Sondajul are o marjă de eroare de +/- 3%. Au fost intervievați cetățeni ai Republicii Moldova care se aflau, în perioada colectării datelor, pe teritoriul țării și nu reprezintă opiniile celor stabiliți în stânga Nistrului sau peste hotare.

#COVID-19 #Sputnik V #vaccin

UE i-a cerut miercuri, 21 octombrie, lui Elon Musk, directorul executiv al SpaceX, să restabilească de urgență serviciile complete de comunicații prin satelit în Ucraina, esențiale pentru operarea dronelor folosite în apărarea țării, scrie adevărul.ro.

Potrivit Agerpres, un purtător de cuvânt al UE a calificat restricționarea impusă de SpaceX drept „profund îngrijorătoare şi incompatibilă cu modul în care compania a oferit acces la aceste servicii anterior”.

Purtătorul de cuvânt a adăugat că războiul din Ucraina a demonstrat cât de mult depinde securitatea Europei de infrastructura spațială.

Din acest motiv, UE lucrează activ la dezvoltarea şi construirea unei noi rețele de sateliți, numita IRIS2, care va fi formată din peste 300 de sateliți şi este menită să asigure comunicații prin satelit extrem de securizate, atât în scopuri civile, cât şi militare.

„Vom implica, bineînțeles, pe deplin Ucraina în acest demers”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Anterior, Wall Street Journal (WSJ) și CBS relatau că Elon Musk ar fi ordonat săptămâna trecută limitarea vitezei unei versiuni militare a serviciului Starlink, utilizat de armata ucraineană.

Nu este clar cum a fost pusă în aplicare măsura și cine a stabilit exact condițiile restricțiilor.

Președintele american Donald Trump a negat că el sau Musk ar fi responsabili pentru pierderea accesului Ucrainei la Starlink. Luni, Trump a declarat că încearcă să afle cine a dispus încetinirea serviciului.

„Nu știu cine a fost, dar aș vrea să aflu”, a spus liderul de la Casa Albă.

La rândul său, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a afirmat că Washingtonul nu a restricționat accesul Ucrainei la rețeaua de sateliți și că Pentagonul nu a emis nicio directivă în acest sens.

„Nu am retras nimic. Există termeni și condiții de utilizare care, în ultimă instanță, trebuie respectați. Și aici Starlink are opțiunea de a lua aceste decizii, dar din punctul nostru de vedere nu s-a schimbat nimic”, a declarat Hegseth.

Problemele ar fi apărut la serviciul militar Starshield, dezvoltat de SpaceX și utilizat de armata ucraineană pentru comunicații și coordonarea operațiunilor.

Militari și oficiali ucraineni au declarat pentru CBS News că unele echipamente au început să întâmpine dificultăți de conectare, inclusiv la viteze de aproximativ 90 km/h.

Spre deosebire de terminalele Starlink obișnuite, care au o limită de viteză pentru utilizarea internetului în vehicule aflate în mișcare, Starshield poate funcționa la viteze mult mai mari. Acest lucru este esențial pentru dronele de atac ucrainene, care pot depăși 160 km/h.