Belarus și-a creat propriul vaccin pentru prevenirea COVID-19. Anunțul a fost făcut de către președintele Republicii, Aleksandr Lukașenko. Totodată, liderul bielorus a spus că „Belarusul nu se grăbește, ci vrea să vadă ce se va întâmpla poimâine, când se va modifica virusul”. De asemenea, Lukașenko a declarat că nu există nicio granție că vaccinul lor este eficient și în cazul tulpinilor noi.

„Astăzi avem vaccinuri care funcționează. Am cumpărat de la chinezi, le-am produs pe ale noastre după tehnologiile rușilor. Tot ce ne rămâne e să îl adaptăm pentru ziua de mâine, la tulpina pe care o vom avea. Cine știe cum vor sta lucrurile ?!”, a spus Lukașenko.

Lukașenko a semnat decretul privind crearea unui vaccin pe data de 1 aprilie. Potrivit documentului, serul ar trebui să fie gata în anul 2023.

De asemenea, potrivit ministrului sănătății Dmitri Pinevich, este planificată primirea unui lot pilot la sfârșitul anului și un prim lot industrial în 2022.

Dezvoltatorul vaccinului bielorus, Centrul științific și practic republican pentru epidemiologie și microbiologie, a asigurat că medicamentul va fi eficient indiferent de tulpina circulantă a coronavirusului.

La sfârșitul lunii decembrie, Belarusul a fost primul după Rusia care a început vaccinarea populației cu Sputnik V, dezvoltat de Centrul Gamaleya în cooperare cu RDIF.

În plus, din martie, locuitorii din Belarus au fost vaccinați cu serul dezvoltat de compania chineză Sinopharm. Potrivit Ministerului Sănătății, aproximativ 300 de mii de persoane au primit deja prima componentă și aproximativ 137 de mii au finalizat cursul complet de vaccinare.

#Aleksander Lukașenko #Belarus #COVID-19 #vaccin anti-coronavirus

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.