Un nou atac cu 25 de drone lansat de Rusia la primele ore ale zilei de duminică, 3 septembrie curent, a lovit și a deteriorat infrastructura portuară din regiunea Odesa, rănind doi civili, au anunțat Forțele Aeriene ucrainene.

Inițial, traficul pe podul principal care leagă Rusia continentală de peninsula Crimeea a fost reluat după o scurtă suspendare duminică dimineaţa devreme, a anunţat operatorul podului fără a preciza motivul, relatează Reuters.

Administratorul rus al structurii nu a dezvăluit motivul suspendării, dar podul Kerci din Crimeea a fost ţinta a tot mai multor atacuri cu drone aeriene şi maritime în ultimele luni.

Vineri seară, Rusia afirmase că a distrus în Marea Neagră trei drone navale ucrainene care ar fi vizat podul din Crimeea.

Podul din beton de aproape 20 de kilometri, cel mai lung din Europa, inaugurat în 2018 de Vladimir Putin, este format din două structuri paralele – una rezervată traficului rutier şi cealaltă pentru traficul feroviar – şi a fost avariat, fiind închis traficului pentru mai multe zile, în cel puţin două ocazii, în urma unor atacuri ucrainene cu drone.

Pe la ora 08:00, alte două nave tip cargo au părăsit porturile din sudul Ucrainei şi au trecut prin coridorul din Marea Neagră desemnat de Kiev în pofida blocadei navale ruseşti, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski.

„Încă două nave au trecut cu succes prin coridorul nostru temporar pentru cereale din Marea Neagră. Ucraina restabileşte adevărata libertate de navigaţie în Marea Neagră. Libertatea necesită hotărâre”, a postat preşedintele Zelenski pe platforma de socializare X.

Two more vessels have successfully passed via our temporary Black Sea grain corridor.

Ukraine restores true freedom of navigation to the Black Sea. Freedom requires decisiveness.

I thank all of our port workers and everyone who ensures the safe functioning of the corridor.

We…

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) September 2, 2023

Câteva minute mai târziu s-a aflat că un nou atac masiv cu drone a fost lansat de ruși la primele ore ale zilei de duminică a lovit și a deteriorat infrastructura portuară din regiunea Odesa, rănind doi civili, au anunțat Forțele Aeriene ucrainene, conform Reuters. Sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei au doborât 22 dintre dronele Shahed de fabricație iraniană, au transmis Forțele Aeriene, adăugând că atacul a durat trei ore și jumătate.

Forțele Aeriene spun că Rusia a folosit în total 25 de drone Shahed împotriva regiunilor sudice ale Ucrainei, care au fost lansate din Crimeea ocupată și din orașul-port al Rusiei Primorsko-Akhtarsk din Krasnodarsk Krai, situat pe coasta Mării Azov, scrie și The Kyiv Independent. Alerta de raid aerian a fost activată în regiunile Herson, Nikolaev și Odesa, la primele ore ale zilei de duminică.

Infrastructura regională a Odesei a fost lovită în mod repetat de Rusia în ultimele luni.

Forţele ucrainene au străpuns în mod decisiv prima linie de apărare a Rusiei în apropiere de Zaporojie, după săptămâni de deminare minuţioasă a terenului, şi se aşteaptă la o înaintare mai rapidă, pe măsură ce presează a doua linie a frontului, care este mai slabă, a declarat generalul ucrainean care conduce contraofensiva din sud, Oleksandr Tarnavski, într-un interviu pentru Observer.

Generalul de brigadă Oleksandr Tarnavski estimează că Rusia a dedicat 60% din timpul şi resursele sale pentru a construi prima linie de apărare şi doar 20% pentru a doua şi a treia linie, deoarece Moscova nu se aştepta ca forţele ucrainene să reuşească străpungerea primeia.

„Acum ne aflăm între prima şi a doua linie de apărare”, a declarat Tarnavski pentru Observer. Forţele ucrainene presează de ambele părţi ale breşei şi îşi consolidează poziţia pe teritoriul cucerit în luptele recente, a explicat generalul. „În centrul ofensivei, finalizăm acum distrugerea unităţilor inamice care oferă acoperire pentru retragerea trupelor ruseşti în spatele celei de-a doua linii defensive a acestora”, a detaliat el.

#drone kamikaze #Marea Neagra #port #razboi #regiunea Odesa #Rusia #Ucraina

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.