Producătorii de mere din Moldova își ajustează strategiile de vânzări a recoltei din anul 2023. O serie de ateliere privind sezonul de marketing pentru recolta de mere 2023 și tacticile de valorificare a oportunităților de piață au fost organizate în mai multe regiuni ale țării.

Cu mici întârzieri a început sezonul de recoltare a soiurilor timpurii de mere, urmând recoltarea soiurilor târzii până în luna noiembrie. Specialiștii Asociației Moldova Fruct prognozează în anul curent o recoltă de mere de circa 548 mii tone, cu 23% mai mult față de 2022, dar cu 4% mai puțin în raport cu media din ultimii 5 ani. Se estimează că merele de soiul Idared vor constitui 19% din recolta prognozată, Golden – 19%, Gala – 13%, Florina – 7%, Granny Smith – 6%.

Prognoza recoltei de mere este una optimistă în pofida faptului că în anii 2022-2023 au fost defrișate aproximativ 2 mii ha de livezi de măr, în special soiurile de vară și livezile neproductive, în schimb au fost plantate 305 hectare de livezi de măr intensive și super-intensive. Astfel, în prezent suprafața livezilor de măr în Republica Moldova este de circa 49,2 mii hectare, dintre care 45,8 mii hectare fiind livezi pe rod.

„Anticipăm anumite probleme cauzate de schimbările climatice caracterizate de temperaturi extrem de înalte pe parcursul zilei și nopții, lipsa de precipitații, înghețuri primăvara devreme, sau grindina pe parcursul verii. Aceste devieri climatice ar putea întârzia recoltarea merelor cu până la 10 zile, dar și vor provoca colorarea neuniformă a fructelor, arsuri ale fructelor în livezile neprotejate cu plasă antigrindină, diametrul mic al fructelor”, spune Iurie Fală, director executiv al Moldova Fruct.

Tatiana Burcă, consultant marketing în cadrul proiectului USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova, afirmă că după experiența anului trecut, din cauza problemelor logistice, cauzate de război, exportul de mere a trecut printr-un proces profund de reorientare de la piețele tradiționale din Comunitatea Statelor Independente spre noi piețe cum ar fi cele din Vest, Orientul Mijlociu sau Asia.

„Pentru sezonul de vânzări 2023-2024 recomandăm producătorilor și exportatorilor moldoveni să se orienteze spre piețele Golfului Piersic în lunile august-aprilie, piața Indiei pentru perioada decembrie-mai, piața României, ca și piață locală, pentru perioada ianuarie-mai. Există posibilități de a câștiga interesul consumatorilor de mere din piețele Țărilor Nordice, dar și Marii Britanii, ținând cont de interesul lor față de țările furnizoare non-UE și de cererile directe, parvenite din partea importatorilor urmare a Brexit, dacă punem accent pe calitate, nivel minim de reziduuri, certificări internaționale care confirmă siguranța produselor”, spune Tatiana Burcă.

În acest context, producătorii sunt încurajați să-și unească eforturile pentru a putea oferta volume consolidate, de calitate omogenă și uniformă, în baza unui grafic de livrări prestabilit cu cumpărătorii piețelor țintă și să valorifice fiecare oportunitate de a explora piețele noi de desfacere, regulile și structura lor prin participarea activă la expoziții internaționale și misiuni comerciale ale importatorilor în Republica Moldova.

În același timp, ei trebuie să-și dezvolte parteneriate cu companii logistice și furnizori de ambalaj, să exploreze noile căi de livrare și soluții de ambalaj, să-și planifice sezonul de vânzări în prealabil cu partenerii lor, dar și să lucreze împreună cu importatorul la dezvoltarea unei campanii de promovare a brandului „Moldova – un gust deosebit”, care pe termen lung ar duce la creșterea de vânzări și loializarea consumatorilor străini.

De notat că, războiul început de Rusia împotriva Ucrainei a afectat dramatic exportul de mere din Moldova, care era concentrat spre piața din est. Urmare a eforturilor exportatorilor și asistenței partenerilor de dezvoltare, în sezonul de vânzări 2022/23 (recolta anului 2022), Republica Moldova a reușit să efectueze exporturi de circa 122 mii tone de mere, reducând cota exporturilor către piața Uniunii Economice Eurasiatice la 80% de la 99% atestat în sezonul 2021/22.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#fructe #mere #Moldova #producari #recolta #strategii de export

Fenomenul climatic El Nino din acest an ar putea fi cel mai intens înregistrat vreodată, ameninţând să provoace condiţii meteorologice extreme la nivel global şi să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, scriu știrileprotv.ro.

Acest fenomen temporar, amplificat de încălzirea globală provocată de activităţile umane, va oferi o imagine a temperaturilor la care lumea se poate aştepta în mod regulat la sfârşitul anilor 2030, potrivit experţilor, scrie Agerpres, care citează AFP.

Ce este El Nino?

El Nino este o variaţie naturală a climei care determină creşterea temperaturilor de la suprafaţă în centrul şi estul Oceanului Pacific ecuatorial.

Acesta apare atunci când vânturile de est, care în mod normal reţin apele calde în vestul Pacificului, slăbesc temporar şi le permit acestora din urmă să revină la suprafaţă şi să se deplaseze către est.

Când temperaturile de la suprafaţă se menţin peste valorile normale timp de câteva luni, acest lucru provoacă mai multe furtuni deasupra regiunii, „ceea ce are repercusiuni asupra întregii atmosfere terestre”, a explicat Emily Becker, climatolog la Universitatea din Miami, SUA.

În consecinţă, clima devine mai caldă şi mai secetoasă în anumite zone, iar în altele mai răcoroasă şi mai umedă.

Unele efecte ale acestui fenomen sunt deja vizibile. Spre exemplu, perioada de secetă îndelungată şi intensă cu care se confruntă Indonezia a favorizat răspândirea incendiilor care au distrus sute de mii de hectare.

Cu iteraţii mai intense ale El Nino, „ne putem aştepta o înmulţire a acestor consecinţe”, a declarat pentru AFP Michelle L’Heureux, responsabilă în cadrul Centrului de prognoză climatică al Agenţiei Americane pentru Observarea Oceanelor şi Atmosferei (NOAA). Aceste repercusiuni nu sunt, însă, garantate, a precizat ea.

La ce să ne aşteptăm în acest an?

Temperaturile la suprafaţa mării în „Regiunea El Nino 3.4”, o zonă de referinţă din Pacific, se situează în prezent cu 2,6 grade Celsius peste media din ultimii 30 de ani, potrivit renumitului tablou de bord Climate Brink, care se bazează pe datele NOAA. Acesta sintetizează, de asemenea, previziunile, conform cărora fenomenul ar putea atinge în noiembrie un vârf de 3,9 grade Celsius, cu mult peste anomalia de 3 grade Celsius înregistrată în 2015, un an record.

Acest lucru ar trebui să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, impactul fenomenului El Nino fiind resimţit în principal în anul următor apariţiei sale.

Conform calculelor climatologilor Zeke Hausfather şi Andrew Dessler, El Nino ar putea să aducă o creştere medie a temperaturilor de 0,3 grade Celsius în 2027 la nivel mondial.

„Este ca o previziune a viitorului”, a explicat pentru AFP Dessler, profesor la Universitatea Texas A&M. Pe termen lung, o astfel de creştere ar fi de aşteptat abia în 2037.

Andrew Dessler a precizat, totuşi, că această încălzire se va concentra în principal în zona ecuatorială a Pacificului.

Mike McPhaden, cercetător în cadrul Laboratorului de Mediu Marin al Pacificului din cadrul NOAA, a oferit estimări similare.

„Nu este de neconceput ca în 2027 temperatura să se situeze cu 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale”, a declarat el pentru AFP.

Nu există o singură modalitate de a măsura fenomenul El Nino.

În februarie, NOAA a adoptat o nouă metodă de monitorizare a acestuia: Indicele Oceanic Relativ Nino (RONI), care compară anomalia de temperatură din „Regiunea 3.4” cu restul zonelor tropicale şi pe care agenţia îl consideră „mai clar şi mai fiabil”.

Conform acestei clasificări, NOAA a estimat că există o probabilitate de 69% ca fenomenul El Nino din acest an să fie cel mai puternic de la debutul înregistrărilor, în 1950.

Şi încălzirea globală?

Oamenii de ştiinţă sunt de acord că schimbările climatice amplifică efectele fenomenului El Nino.

Atmosfera noastră, încălzită de gazele cu efect de seră, conţine o cantitate mai mare de umiditate, ceea ce poate face ca ploile asociate fenomenului să fie mai intense. În schimb, acolo unde acesta provoacă deja secetă, poate usca şi mai mult solurile.

Nu există, însă, un consens cu privire la efectul de intensificare a fenomenului El Nino pe fondul schimbărilor climatice, chiar dacă încep să apară dovezi în acest sens.

Potrivit lui Mike McPhaden, încălzirea mărilor tropicale face ca vânturile care alimentează fenomenul El Nino să fie mai sensibile, ceea ce, prin convecţie, poate să accelereze dezvoltarea acestui fenomen.

Specialistul se bazează pe indicatori naturali ai climei din trecut, pe înregistrări meteorologice care datează încă din secolul al XIX-lea şi pe modele climatice pentru a-şi susţine concluziile: în ultimul secol, amplitudinea episoadelor El Nino ar fi crescut cu aproximativ 10%.